GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 2007
|
|
- Ionela Ioniță
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 GHEORGHE PROCOPIUC PROBLEME DE ANALIZĂ MATEMATICĂ ŞI ECUAŢII DIFERENŢIALE IAŞI, 7
2 Cuprins Elemente de teoria spaţiilor metrice 4 Spaţii metrice 4 Mulţimea numerelor reale 8 Şiruri şi serii 5 Şiruri de numere reale 5 Principiul contracţiei 6 3 Şiruri în R p 8 4 Serii de numere reale 8 5 Serii cu termeni pozitivi 33 6 Serii cu termeni oarecare 38 3 Limite de funcţii 4 3 Limita unei funcţii reale de o variabilă reală 4 3 Limita unei funcţii de o variabilă vectorială 45 4 Funcţii continue 49 4 Continuitatea funcţiilor reale de o variabilă reală 49 4 Continuitatea uniformă a funcţiilor de o variabilă 5 43 Continuitatea funcţiilor de o variabilă vectorială 53 5 Derivate şi diferenţiale 55 5 Derivata şi diferenţiala funcţiilor de o variabilă 55 5 Proprietăţi ale funcţiilor derivabile Derivatele şi diferenţiala funcţiilor de n variabile 64 6 Funcţii definite implicit 74 6 Funcţii definite implicit de o ecuaţie 74 6 Funcţii definite implicit de un sistem de ecuaţii Transformări punctuale Dependenţă şi independenţă funcţională 8 65 Schimbări de variabile 83
3 CUPRINS 3 7 Extreme pentru funcţii de mai multe variabile 87 7 Puncte de extrem pentru funcţii de mai multe variabile 87 7 Extreme pentru funcţii definite implicit Extreme condiţionate 9 8 Şiruri şi serii de funcţii 93 8 Şiruri de funcţii reale 93 8 Serii de funcţii Serii de puteri 84 Serii Taylor 9 Elemente de geometrie diferenţială 4 9 Curbe plane 4 9 Curbe în spaţiu 93 Suprafeţe 8 Integrala Riemann şi extinderi Primitive Integrala nedefinită Integrala definită 6 3 Integrale improprii 33 4 Integrale cu parametri 37 Integrale curbilinii 4 Lungimea unui arc de curbă 4 Integrale curbilinii de primul tip 4 3 Integrale curbilinii de tipul al doilea 43 4 Independenţa de drum a integralelor curbilinii 46 5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii 47 Integrale multiple 48 Integrala dublă 48 Aria suprafeţelor 55 3 Integrala de suprafaţă de primul tip 57 4 Integrale de suprafaţă de tipul al doilea 58 5 Integrala triplă 6 3 Ecuaţii diferenţiale ordinare 67 3 Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi 67 3 Alte ecuaţii integrabile prin metode elementare Ecuaţii diferenţiale de ordin superior Ecuaţii cărora li se poate micşora ordinul 76 4 Ecuaţii şi sisteme diferenţiale liniare 78 4 Sisteme diferenţiale liniare de ordinul întâi 78 4 Sisteme diferenţiale liniare cu coeficienţi constanţi 8 43 Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul n Ecuaţii de ordinul n cu coeficienţi constanţi 87
4 CUPRINS 4 45 Ecuaţia lui Euler 89
5 Capitolul Elemente de teoria spaţiilor metrice Spaţii metrice Fie G, +) un grup comutativ şi p : G R + o funcţie ce satisface proprietăţile: ) px) = dd x = ; ) p x) = px), x G; 3) px + y) px) + py), x, y G Să se arate că aplicaţia d : G G R, dx, y) = px y), x, y G este o metrică pe G R: Verificăm că d satisface axiomele metricii: o dx, y) = px y), x, y G pentru că x y = x + y) G şi dx, y) = px y) = x y = x = y; o dx, y) = px y) = p x + y) = py x) = dy, x); 3 o dx, y) = px y) = px z + z y) px z) + pz y) = dx, z) + dz, y), x, y, z G Fie N mulţimea numerelor naturale Să se arate că următoarele aplicaţii sunt distanţe pe N: ) d : N N R +, dm, n) = m n, m, n N ) d : N N R +, dm, n) = m n, m, n N 3) d : N N R +, dm, n) =, m, n N k= m +m n +n 3 Fie R n = R R R, produsul cartezian constând din n factori şi x = x, x,, x n ), y = y, y,, y n ) R n Să se arate că aplicaţiile: d, δ, : R n R n R +, definite prin: dx, y) = n n x k y k ), δx, y) = x k y k, x, y) = max x k y k k=,n sunt metrici pe R n k= 5
6 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 6 R: Pentru d se aplică inegalitatea lui Minkowski: n a k + b k ) n a k + n b k, a = a, a,, a n ), b = b, b,, b n ) k= k= k= 4 Să se haşureze în R sferele deschise S, r), r >, relative la metricile d, δ, 5 Să se arate că d, δ, sunt metrici echivalente pe R n R: Se demonstrează inegalităţile: δ n d n n δ n n δ 6 Să se arate că d : R R R +, dx, y) = x y + x y, x, y R este o metrică pe R R: Se ţine seama că oricare ar fi a, b, c cu a b + c, avem: deoarece din α β urmează a + a a b + b b + c + c c, α +α β +β 7 Fie d : X X R + o metrică pe X Să se arate că aplicaţia δ : X X R + definită prin δx, y) = este de asemenea o metrică pe X dx,y) +dx,y) 8 Să se arate că într-un spaţiu metric X, d) avem: ) dx, x n ) n dx i, x i+ ), x,, x n X, n i= ) dx, z) dz, y) dx, y), x, y, z X 3) dx, y) dx, y ) dx, x ) + dy, y ), x, x, y, y X R: 3) dx, y) dx, x ) + dx, y) dx, x ) + dx, y ) + dy, y) 9 Fie X o mulţime nevidă Să se arate că aplicaţia d : X X R, definită prin: {, x = y dx, y) =, x y este o metrică pe X metrica discretă pe X) Să se arate că aplicaţia d : R + R + R +, definită prin: { x + y, x y, dx, y) =, x y este o metrică pe R + Să se arate că aplicaţia d : R n R n R, definită prin: dx, y) = n k= k x k y k + x k y k, x = x, x,, x n ), y = y, y,, y n ) R n este o metrică pe R n
7 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 7 Să se arate că următoarele aplicaţii sunt metrici pe mulţimile indicate: ) d :, ), ) R, dx, y) = x y ) d : R R R, dx, y) = x + x y +x 3) d : R R R, dx, y) = + +y { x y, x = y, x + y + x y, x y, metrica mersului prin junglă), unde: x = x, y ), y = y, y ) 4) d : R R R, { x x dx, y) = ) + x y ), dacă există o dreaptă δ R aî, x, y δ, x + x + y + y, în rest, metrica căii ferate franceze), unde: =, ), x = x, y ), y = y, y ) 3 Să se arate că următoarele aplicaţii sunt norme pe R n : n ) x = x k, x = x, x,, x n ) R n k= ) x = n x k, x = x, x,, x n ) R n k= 3) x = sup x k, k =, n, x = x, x,, x n ) R n [ ] a + bi c + di 4 Fie M = {A =, cu a, b, c R, i c + di a bi = } şi f : M R +, fa) = det A Să se arate că M, ) este spaţiu normat în raport cu norma dată prin A = fa) 5 Fie C[,e] = {f : [, e] R, f continuă pe [, e]} Să se arate că aplicaţia : C[,e] R definită prin f = [ e f x) ln x) dx ] / este o normă pe C [,e] şi să se găsească norma funcţiei fx) = x 6 Fie C [,] = {f : [, ] R, f derivabilă cu derivată continuă pe [, ]} Să se arate că următoarele aplicaţii sunt norme pe C [,] : ) f = sup { fx), x [, ]} ) f = fx) dx [ / 3) f = f) + sup { fx), x [, ]} 4) f = f x) dx] 7 Fie mulţimea X = {,, 3, 4} şi clasele: τ = {, X, {}, {, }, {, 3}, {,, 3}}, τ = {, X, {}, {}, {3, 4}, {, 3, 4}} ) Să se arate că τ este topologie pe X dar τ nu este topologie pe X ) Să se găsească sistemele de vecinătăţi ale punctelor 3 şi 4 din spaţiul topologic X, τ )
8 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 8 R: Se verifică proprietăţile din definiţia topologiei Pentru τ se constată că, de exemplu {} {} = {, } / τ 8 Fie X = {α, β, γ, δ} şi familia de mulţimi: τ = {, {α}, {γ}, {α, β}, {α, γ}, {α, β, γ}, X} Să se arate că τ este o topologie pe X şi să se determine sistemele de vecinătăţi ale punctelor α, β, γ şi δ 9 Dacă X şi τ = {, X}, atunci X, τ ) este spaţiu topologic pe X, numit spaţiul topologic nondiscret grosier) pe X Dacă X şi PX) este mulţimea tuturor părţilor mulţimii X, iar τ = PX), atunci X, τ ) este spaţiu topologic pe X, numit spaţiul topologic discret pe X Dacă X are mai mult de două elemente şi a X, fixat, atunci τ = {, {a}, X} este o topologie pe X, diferită de topologia nondiscretă şi de cea discretă Fie X = {a, b, c, d, e} Să se precizeze care dintre următoarele familii de părţi ale lui X este o topologie pe X: ) τ = {, X, {a}, {a, b}, {a, c}} ) τ = {, X, {a, b, c}, {a, b, d}, {a, b, c, d}} 3) τ 3 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c, d}, {a, b, c, d}} R: τ şi τ nu, τ 3 da 3 Fie τ = {, R, q, )}, q Q Să se arate că τ este o topologie pe R R: Mulţimea A = {q, ), q > } =, ) este o reuniune de mulţimi din τ, q Q totuşi ea nu aparţine lui τ deoarece / Q 4 Pe mulţimea X = {a, b, c} următoarele familii de părţi ale lui X sunt topologii: τ = {, X, {a}, {b, c}}; τ 3 = {, X, {b}, {a, c}}; τ = {, X, {a}, {a, c}}; τ 4 = {, X, {c}, {b, c}} 5 Fie τ = {, R, α, α)}, α > Să se arate că τ este o topologie pe R 6 Pe mulţimea X = {,, 3, 4, 5} se consideră topologia: τ = {, X, {}, {, }, {, 3, 4}, {,, 3, 4}, {,, 5}} ) Să se găsească punctele interioare ale mulţimii A = {,, 3} ) Să se găsească punctele exterioare ale mulţimii A 3) Să se găsească punctele frontieră ale mulţimii A R: ) Int A = {, } deoarece {, } A, {, } A 3 nu este punct interior lui A deoarece nu aparţine la nici o mulţime deschisă inclusă în A ) CA = {4, 5} şi Int CA =, deci nu există puncte exterioare lui A 3) Fr A = {3, 4, 5}
9 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 9 7 Să se arate că următoarele familii de părţi sunt topologii pe R: ) τ i = {, R, a, )}, a R, topologia inferioară sau dreaptă a lui R) ) τ s = {, R,, a)}, a R, topologia superioară sau stângă a lui R) 8 Să se găsească interiorul, exteriorul şi frontiera intervalului I = [3, ) relativ la spaţiul topologic R, τ i ), unde τ i este topologia inferioară pe R R: Cea mai amplă mulţime deschisă, conţinută în I, este 3, ), deci Int A = 3, ) CI =, 3) şi nu conţine nici o altă mulţime deschisă în afară de mulţimea vidă Int CA =, Fr A =, 3] Mulţimea numerelor reale 9 Să se arate că mulţimea A = {x n = n n + n n + n +, n N, n } este mărginită R: Din x + x pentru orice număr real pozitiv, rezultă x n > + + = 3, adică a = 3 este un minorant pentru A Cum pentru n, < n n < şi n, urmează x n < = 9, adică b = 9 este un majorant pentru A 3 Să se arate că mulţimea A α = {y R, y = αx+ x +x+, x R} este mărginită pentru orice α R şi să se determine inf A α şi sup A α R: Fie y A α Atunci: yx + y α)x + y =, care trebuie să aibă soluţii reale Deci y α) 4yy ) = 7y α )y + α, de unde, notând cu β = α α +,: [ α β y, α + β ] 7 7 Aşadar: inf A α = min A α = α β 7, sup A α = max A α = α + β 7 3 Să se determine minoranţii, majoranţii, cel mai mic element şi cel mai mare element dacă există) ale următoarelor mulţimi de numere reale: ) A = {sin, sin, sin 3} ) A = { { } n, n N } 3) A = n n +, n N 4) A = {x R, x 5} 5) A = {x R, x, x > 5} 6) A = {x R, x 3 x } 7) A = {x sin x, x R} R: ) Cum: sin = sinπ ), sin 3 = sinπ 3), deoarece: < π 3 < < π < π şi funcţia sinus este strict crescătoare pe [, π ], rezultă: sin < sinπ 3) < sin < sinπ ) < sin π şi deci < sin 3 < sin < sin < Aşadar: min A = sin 3, max A = sin şi orice număr a sin 3 este un minorant, iar orice număr b sin este un majorant
10 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE ) Deoarece n, rezultă că n Deci este un minorant al mulţimii A şi orice număr a, ] este minorant Nici un număr a > nu poate fi minorant al mulţimii A deoarece A şi din definiţia minorantului ar rezulta că a contradicţie) Evident inf A = min A = Mulţimea majoranţilor este [, ) Într-adevăr, b implică b n, pentru orice n N Dacă b < rezultă b > şi atunci n N aî b > n sau b < n, adică b nu ar mai fi majorant Evident sup A =, în timp ce max A nu există 3) Din inegalitatea: 3 n n + <, n N, deducem că mulţimea minioranţilor lui A este, 3], mulţimea majoranţilor este [, ), inf A = min A = 3, sup A =, iar max A nu există 4) inf A = min A = 5, sup A = max A = 5, 5) inf A = 5, sup A =, 6) inf A =, max A = sup A =, 7) inf A 7 =, sup A 7 = 3 Să se determine inf A, min A, sup A şi max A dacă: ) A = {x R, x = a+ a +a+, a R} ) A = {y R, y = x 3x+ x +x+, x R} 3) A = {y R, y = 3x +4x 3 x +, x R} R: ) Din xa + x )a + x =, cu a R, rezultă A = [ [ 3, ] Deci inf A = min A = 3, sup A = max A = ) A = 9 ] 3, ) A = [ 3, 5] 33 Utilizând axioma lui Arhimede, să se arate că pentru orice x R există n Z aî să avem: ) x + n nx + ) x x + n R: ) Inegalitatea se mai scrie: x nx ) Pentru x = este evidentă Dacă x, pentru numărul real x x = x +, conform axiomei lui Arhimede, există n Z aî x + n 34 Fie [a n, b n ] [a n+, b n+ ], n N un şir descendent de segmente reale Să se arate că: ) [a n, b n ] Cantor-Dedekind) n= ) Dacă b n a n n, n N, atunci există un număr x R, unic determinat, cu proprietatea că: [a n, b n ] = {x } n= R: ) Din [a n, b n ] [a n+, b n+ ] rezultă că a n b m, n, m N Aşadar mulţimea A = {a n, n N } este mărginită superior orice b m este un majorant), iar mulţimea B = {b m, m N } este mărginită inferior orice a n este un minorant) Există deci sup A şi inf B şi sup A inf B În concluzie, [a n, b n ] [sup A, inf B] n=
11 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE ) Dacă ar exista x şi y cu x < y şi x, y [a n, b n ], atunci din a n x < y b n rezultă: < y x b n a n n, adică ny x), n N, ceea ce ar contrazice axioma lui Arhimede aplicată numerelor y x şi 35 Dacă a, a,, a n R + şi a a a n =, atunci a + a + + a n n R: Folosim metoda inducţiei matematice P ) : dacă a, a R + şi a a =, atunci a +a Fie a şi a Urmează a )a ) sau a +a +a a P n) : dacă a, a,, a n R + şi a a a n =, atunci a + a + + a n n P n + ) : dacă a, a,, a n, a n+ R + şi a a a n a n+ =, atunci a + a + + a n + a n+ n + Printre numerele a, a,, a n, a n+ există cel puţin unul mai mare sau cel puţin egal cu şi cel puţin unul mai mic sau cel mult egal cu Fără a restrânge generalitatea, putem presupune că acestea sunt a şi a Din P ) avem că a + a + a a, de unde deducem: a + a + + a n + a n+ + a a + a a n + a n+ + n, n= deoarece a a,, a n, a n+ sunt n numere al căror produs este 36 Inegalitatea mediilor Fie x, x,, x n R + şi A media aritmetică, G media geometrică, H media armonică a celor n numere, definite prin; A = x + x + + x n, G = n n x x x n, H = Să se arate că au loc inegalităţile: H G A R: Din definiţia mediei geometrice avem: x x x n G n = sau x G x G xn G = n + + x x xn Luând în exerciţiul precedent a k = x k x G, k =, n, obţinem: G + x G + + x n G A G Înlocuind aici pe x k prin, k =, n, găsim H G x k n, sau 37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy Pentru orice numere reale a, a,, a n şi b, b,, b n are loc inegalitatea: a b + a b + + a n b n ) a + a + + a n) b + b + + b n), sau n a k b k n a k n b k k= k= k=
12 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE R: Fie trinomul de gradul al doilea: fx) = a + a + + a n) x a b + a b + + a n b n ) x + b + b + + b n), care se mai scrie: fx) = a x b ) + a x b ) + + a n x b n ) pentru orice x R, deci, ceea ce implică inegalitatea dată 38 Inegalitatea lui Minkowski Pentru orice numere reale a k, b k, k =, n are loc inegalitatea: n a k + b k ) n a k + n b k sau k= R: Tinând seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem: n n n n n a k + b k ) = a k + a k b k + b k a k + n a k n n b k + b k, k= k= k= k= k= k= k= n a k + b k ) n a k + n k= k= de unde, extrăgând radicalul rezultă inegalitatea dată 39 Inegalitatea lui Bernoulli Oricare ar fi a [, ) şi α [, ) avem: + a) α + αa R: Inegalitatea rezultă din studiul monotoniei funcţiei f : [, ) R, fx) = + x) α αx, observând că aceasta are un minim egal cu în x = k= 4 Dacă a [, ) şi n N atunci: + a) n + na R: Se ia în inegalitatea lui Bernoulli α = n 4 Dacă b >, b, atunci: +nb n+ ) n+ > b n R: Aplicând inegalitatea lui Bernoulli, avem: ) n+ + nb = b + b ) n+ [ = b n+ + b ] n+ > b n+ + b ) = b n n + n + bn + ) b b k k=, k= k= 4 Să se arate că: ) + ) n+ n + > + n) n ) ) n+ > n n + n)
13 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 3 R: Se ia în inegalitatea precedentă b = + n, respectiv b = + n 43 Să se arate că oricare ar fi numerele reale a, a,, a n, de acelaşi semn, are loc inegalitatea generalizare a inegalităţii lui Bernoulli): + a ) + a ) + a n ) + a + a + + a n R: Se foloseşte inducţia matematică 44 Inegalitatea lui Cebîşev Fie a, a,, a n şi b, b,, b n numere reale cu a a a n, b b b n şi S = a b i + a b i + a n b in, n, unde {i, i,, i n } = {,,, n} Să se arate că: a b n + a b n + a n b S a b + a b + + a n b n R: Fie j < k, i j < i k atunci a j a k )b ij b ik ) implică: a j b ij + a k b ik a j b ik + a k b ij Deci orice inversiune în mulţimea {i, i,, i n } micşorează suma S, ca atare ea este maximă pentru permutarea identică {,,, n} şi minimă pentru permutarea {n, n,, } 45 Fie a, a,, a n şi b, b,, b n numere reale cu a a a n, b b b n Să se arate că: n ) n ) n ) n a i b i a i b i i= R: Din exerciţiul precedent rezultă că max S = n a i b i Avem deci inegalităţile: i= i= i= n a i b i = a b + a b + + a n b n, i= n a i b i a b + a b a n b, i= n a i b i a b n + a b + + a n b n i= Prin adunare membru cu membru obţinem inegalitatea din enunţ 46 Fie a, b, c > Să se arate că: a ) b+c + b a+c b + c a+b c 3 ) a + b + c a +b c + b +c a + c +a b R: Se aplică inegalitatea lui Cebîşev: ) pentru tripletele a, b, c) şi b+c, a+c, a+b ) pentru tripletele: a, b, c ) şi c, b, a a3 bc + b3 ca + c3 ab ), ), respectiv a 3, b 3, c 3 ) şi a abc, b abc, c abc)
14 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 4 47 Inegalitatea lui Hölder Dacă a, a,, a n, b, b,, b n, p >, q > şi p + q =, atunci: n n a i b i i= R: Dacă n a p i = sau n i= b q i i= i= a p i ) /p n ) /q b q i i= = inegalitatea este evidentă Fie: A = ap i n a p i i=, B = bq i n b q i i= şi funcţia f : [, ) R, definită prin: fx) = x α αx, α, ) Deoarece f are în x = un maxim egal cu α, rezultă că: x α αx α, x [, ) Luăm x = A B şi α = p, deci α = q, deducem: A p B q A p + B q Înlocuind aici A şi B, sumând apoi după i de la la n, obţinem inegalitatea din enunţ 48 Să se arate că pentru orice n N are loc inegalitatea: R: Se foloseşte majorarea: 3 3! N n! n + )! n k k! = k k ++ +k k = k+ k 49 Dacă x, x,, x n R +, atunci: x + x + + x n ) ) n x x x n R: Se foloseşte inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu a i = x i, b i = xi, i =, n 5 Dacă a, a,, a n R +, atunci: a + a + ) a n + a n + ) a a a n 3 n R: Se foloseşte inegalitatea: x + x, pentru orice x R + 5 Dacă a, a,, a n R +, n şi S = a + a + + a n atunci: sau a S a + a S a + + a n S a n n n R: Notăm b i = S a i, i =, n Deoarece S > a i rezultă că b i > putem scrie: b + b + + b n ) ) n, b b b n n n n k= a k ) n k= ) a b k n + a + + S a S a a n S a n )
15 CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 5 5 Dacă a, b, c R +, atunci: R: Se ţine seama că ab a+b a+b 4 etc ab a + b + bc b + c + ca c + a a + b + c 53 Dacă a, a,, a n R +, n, atunci: R: Se foloseţe inegalitatea mediilor 54 Dacă a, a,, a n R +, atunci: a + a + + a n + a n n a a 3 a n a + a ) + a ) + a n ) n R: Se înmulţesc membru cu membru inegalităţile: + a i a i, i =, n 55 Dacă a, b, c R +, atunci: a + b)b + c)c + a) 8abc R: Se înmulţesc membru cu membru inegalităţile: a + b ab etc 56 Dacă a, a,, a n >, b, b,, b n >, atunci: n a + b )a + b ) a n + b n ) n a a a n n b b b n R: Se foloseşte inegalitatea mediilor pentru numerele: b i a i+b i, i =, n şi se adună inegalităţile obţinute 57 Dacă a, b, c R +, atunci: a i a i+b i, i =, n şi respectiv: a a b b c c abc) a+b+c 3 R: Fără a restrânge generalitatea, putem presupune a b c Din a a b b a b, b b c c b c, a a c c a c prin înmulţire membru cu membru se obţine inegalitatea din enunţ
16 Capitolul Şiruri şi serii Şiruri de numere reale Folosind teorema de caracterizare cu ε a limitei unui şir, să se arate că: 3 4 n + 4) n n + ) lim n 5 n = ) lim n n + = + R: ) Fie ε > arbitrar Este suficient să arătăm că există un rang N = Nε) aî 3 4 n + 4) n 5 n < ε, n > N Dar 3 4n + 4) n n n 5 < ε pentru n > ln ε n 4 Aşadar, putem lua ln 4 5 {, ] ε > 4, Nε) =, ε 4 [ ln ε 4 ln 4 5 ) Fie ε > arbitrar Este suficient să arătăm că există un rang N = Nε) aî n + n+ > ε, n > N Însă n + n+ = n + 3 n+ > n > ε, pentru n > + ε Putem lua Nε) = [ + ε] Folosind teorema de caracterizare cu ε a limitei unui şir, să se arate că: ) lim n n n = ) k= lim 4n + n 5n = 4 5 3) lim n n n + ) = 3 Folosind criteriul lui Cauchy, să se arate că şirurile x n ) n N sunt convergente, unde: n n ) x n = k ) x sinkx) n = k, x R 3) x n = n k= k= α k a k α k <, k N, a > 6
17 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 7 avem: R: ) Arătăm că ε >, Nε) aî x n+p x n < ε, n > Nε) şi p N Deoarece n + k) < n + k) n + k ) = n + k n + k, x n+p x n = n + ) + + n + p) < n n + p < n < ε pentru n > ε Putem lua Nε) = [ ] ε ) Arătăm că ε >, Nε) aî x n+p x n < ε, n > Nε) şi p N Avem: x n+p x n = sinn + )x n+ + + sinn + p)x n+p deci x n+p x n < < ε pentru n > ln n ε 3) Avem x n+p x n = α n+ a n+ + + α n+p α n+ a n+p a n+ [ ln εa ) ln a n+ + + n+p = [ ln Putem lua Nε) = ln ε ln ] n p ), + + α n+p a n+p < a n+ + + a n+p, deci x n+p x n < a n a ) [ ) p ] a < a n a ) < ε pentru n > ln ] ln a Nε) = εa ) Putem lua 4 Folosind criteriul lui Cauchy, să se arate că şirul x n ) n N este divergent, unde x n = n R: Este suficient să arătăm că există un ε > şi un p N aî x n+p x n ε Se constată însă imediat că pentru p = n avem: x n x n = n n = ε 5 Să se cerceteze natura următoarelor şiruri x n ) n N cu termenii generali: ) x n = n + n + ) x n = sin n R: ) Şirul este divergent Se observă că: x n x n = n + n + n > n + 3 4n + 4n + > ) Presupunem că există lim x n = x Atunci avem şi lim x n+ = x, lim x n = x, ceea ce implică: lim [sinn + ) sinn )] =, n adică lim sin cos n = sau lim cos n = Din sin n = sin n cos n ar rezulta că lim sin n = Dar şirul sin n) n N este un subşir al şirului sin n) n N, de unde se deduce că lim sin n = Aşadar am avea: lim sin n + cos n ) = Contradicţie Deci şirul x n ) este divergent
18 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 8 6 Folosind criteriul lui Cauchy, să se studieze natura şirurilor cu termenii generali: ) x n = n k= cos k! k k + ) ) x n = n k= 7 Să se calculeze limita şirului cu termenul general: cos kx a k, a > 3) x n = n k= x n = α n k + α n k + + α k β n h + β n h + + β h, α, β, k, h N 8 Să se calculeze limitele şirurilor: ) x n = n n ) x n = Ck n n k 3) x n = n n 9 Să se arate că dacă a <, atunci lim na n = sin kx 3 k R: Deoarece a <, există b > aî a = Newton +b şi se dezvoltă după binomul lui Fie x, x,, x p numere reale pozitive Să se arate că: n lim x n n + xn + xn p = max{x, x,, x p } R: Fie x = max{x, x,, x p } Rezultă: x n x n + x n + x n p px n, adică; Dar lim n p = Fie şirul cu termenul general: x n x n + xn + xn p x n p x n = a + n + n k= k 4 + k + k 4 + k ) Să se arate că x n ) este convergent ) Să se găsească rangul de la care x n a, Să se calculeze limitele şirurilor x n ) date prin termenii generali: ) n 5n 3n + 3n + ) x n = ) x n = 3) x n = an + b n 4n + 3n + 5 3a n + 4b n 4) x n = n) n ) 5) x n = n + n + + n + 3 6) x n = n + n + n + 4 n + 7) x n = 3 n + n + an
19 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 9 n + 5n + 4 8) x n = 3n + ) 6n 3n+ 9) x n = ) n n + n + n + 3 ) x n = n n) ) 3 + n 9 ) x n = n n 3 ) n + ) 5 ) x n = n 4 + n + n 4 n + ) n + 3) x n = n k n + 5 4) x n = n 3 3 n + ) 3 ) n ) 3 Se consideră curba formată din semicercuri de raze r, r 3, r 9, r 7, cu centrele cercurilor coliniare Să se calculeze lungimea L n a liniei formate din primele n semicercuri, precum şi L = lim L n Care sunt valorile lui n pentru care diferenţa L L n reprezintă cel mult 5% din L? R: Avem: L n = π r + r 3 + r r ) 3 n = 3πr ) 3 n şi L = 3πr L L n = 3πr 3 n 5 3πr, de unde 3n, adică n 3 4 Să se discute după valorile parametrului real p: [ ] n + n + l = lim n np n + 3 n + 3 R: Notăm a n = ) ) n + n + n + n + n + 3 n + 3 = n n + 3 Avem a n, iar na n 6 Deci: l = 6 lim n np =, p, ), 6, p =,, p, ) 5 Să se calculeze limita şirului x n ) cu termenul general: x n = R: Din sin x, x R, deducem: < x n sin + a sin + + an sin n a n [ + a + 3a + + n + )a n ], a > a) a n ) a n [ n + )a n+ + n + )a n+ ] = α n şi cum pentru a >, α n, rezultă că x n
20 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 6 Să se arate că şirul cu termenul general x n = +! +! + + n! Limita sa este numărul e este convergent R: Folosim criteriul lui Cauchy: x n+p x n = = n + )! + n + )! + + n + p)! = n + )! [ n + + n + )n + ) + + n + )n + ) n + p) ] de unde: x n+p x n < n! pentru n > Nε) = [ ε ] [ ] n + + n + ) + + n + ) p < n! n n < ε, 7 Să se arate că dacă a n a, atunci s n = a+a+ +an n a R: Se aplică teorema lui Stolz-Cesaro 8 Să se arate că dacă şirul de numere pozitive b n b, atunci p n = n b b b n b 9 Fie a) n un şir de numere pozitive Să se arate că dacă a n+ lim = α lim n an = α n a n n R: Se ţine seama de egalitatea n a n = n a a a Să se calculeze: ) lim n n ) n n lim n n + )n + ) n) a n a n n n 3) lim n R: Se aplică exerciţiul precedent Se obţine: ), ) 4 e, 3) e n n! n Să se arate că: p + p + n p lim n n p+ =, p N p + R: Se aplică teorema lui Stolz-Cesaro: a n+ a n b n+ b n = Dar lim n [ + n) p ] = p n + ) p n + ) p+ n p+ = ) + p n n [ + n) p ] + + n ) p
21 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII Să se determine limita şirului cu termenul general: 3 Să se calculeze: R: Se aplică teorema lui Stolz-Cesaro: x n = p + 3 p + + n ) p n p+, p N +! + 3 3! + + n n! lim n n a n, a > a n+ a n+ n n + )! lim = lim n b n+ b n n a n [n + ) a n ] = a lim n 4 Să se calculeze: lim n R: Se aplică teorema lui Stolz-Cesaro: n+ n + )! n + +!) + 3!) n!) n n n! n + )! n a n+ a n n + ) n+ n + lim = lim n b n+ b n n n + )n + ) n + n = 5 Se dă şirul x n ) n N cu termenul general: x n = n k= k + )k + 4) ) Să se arate că şirul este mărginit şi să se calculeze sup x n ) Să se calculeze lim [ 8 x n] n R: ) Din identitatea deducem: k + )k + 4) = 3 k + ), k N, k + 4 lim x n = lim n n 3 6 k + k + 3 ) = k n + n a n = Din x n+ x n = n+)n+5) > rezultă că şirul este crescător şi deci sup x n = 8 ) lim [ 8 x n] n = e 6 Să se determine limita următoarelor şiruri: ) x n = n n 3 ) x n = αn + β n α n+, α, β > + βn+ 3) x n = an + b n + 3 n n + 5 n + n, a, b 4) x n = 7 n n! n k + 3k + 9 ) k=
22 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII R: La 4) se ţine seama de inegalitatea k + 3k k 3 = 9k 7 Să se calculeze limita următoarelor şiruri: n!) ) x n = n n n)! 8 n ) x k + k n k k ) n = 3) x n = k + )! k + )! k= k= [ ] 3 4) x n = 3n n!) 3 n n n 5) x n = 3n)! n + k 6) x 3 n = + k n 3 k= R: ) lim an+ a n = lim n+ 6n+) = 3 ) Din k +k k+)! = k )! k+)! deducem că 3) Din k k ) k+)! lim n n k= k + k k + )! = k k! k k+)! deducem că lim n n k= k k ) k + )! k= [ = lim ] n n! = n + )! ] = lim [ n = n n + )! 8 Să se calculeze limitele şirurilor cu termenii generali: n + )!! n ) x n = n + )!! ) x k + k n n = n 3 + k 3) x k + k n = k + )! k= k= 4) x n = ) n 3 n + ) n n k + n 5) x n = k k + ) k= 6) x n = C ) n n + Cn+ + + C n 7) x n = n ) n 3 k ) 9 Să se calculeze limita şirurilor cu termenii generali: ) x n = 3) x n = cos π ) n ) x n = + n n k= k )! + k! 4) x n = 3 n + n 3 n k= 3 Să se calculeze limita şirului cu termenul general k= ) α 6 n 3, α R k k + ) k + ) n 4 x n = ac + a + ab)c + a + ab + ab )c a + ab + + ab n )c n+, a, b, c R, c <, b, bc <
23 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 3 Deci R: Să observăm că se mai scrie x n = ac b [ + c + + cn ) b + bc + + b n c n )] [ c n+ lim x n = lim x n b ] bc)n+ ac = n n c bc c) bc) 3 Să se arate că: şi apoi să se calculeze lim n < ln [ln k + )] ln ln k) < k ln k, k k= k ln k R: Inegalitatea din stânga rezultă din faptul că funcţia ln x este strict crescătoare Fie f :, ) R, definită prin fx) = ln ln x) Pe fiecare interval [k, k + ], k, conform teoremei lui Lagrange, există c k k, k + ) aî Din ln k < ln c k < lnk + ) deducem: deci < ln [ln k + )] ln ln k) = c k ln c k k + ) lnk + ) < < c k ln c k k ln k, < ln [ln k + )] ln ln k) < k + ) lnk + ) k ln k Sumând pentru k =, n rezultă că limita este 3 Să se calculeze limita şirului cu termenul general R: Avem că x n = n n + )n + ) n ) n ln x n = n n ) ln + k, k= care este o sumă Riemann pentru funcţia fx) = ln + x ) pe intervalul [, ], pentru diviziunea n = {, n, n,, }, cu punctele intermediare ξ k = k n şi deci lim ln x n = n n ln + x ) dx = ln + π 33 Să se calculeze limita şirului cu termenul general [ b x n = x a) n b x) n dx a ] n, a < b
24 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 4 R: Notăm I m,n = b a x a)m b x) n dx Integrând prin părţi, obţinem I m,n = m n + I m,n+ = m n + m n + n + m + I,n+m Se obţine de aici că I n,n = n!) n+)! b a)n+, de unde lim x n = ) b a [ n ] 34 Să se calculeze lim + k n k= R: Deoarece n + k n = k n k + n + n + k n + Din k + k n + sumând pentru k =, n, rezultă [ n ] nn + ) n + kn + n + deci şirul are limita k= n k, + n + nn + ) n, + n + 35 Fiind dată funcţia f : R \ {, } R, definită prin fx) = calculeze limita şirului cu termenul general x n = f k) ) + f k) ) + + f k) n), unde f k) este derivata de ordinul k a funcţiei f R: Deoarece fx) se poate scrie: fx) = x+ x+, rezultă că [ f k) x) = ) k k! x + ) k+ x + ) k+ ], x +3x+, să se şi deci x n = [ ] k+ n + ) k+ ) k k! k+ 36 Să se studieze natura şirului x n ) definit prin: x = a [, ] şi x n+ = x n x n +, pentru n 37 Se dau numerele reale a, b, c Definim şirurile a n ) n N, b n ) n N, c n ) n N prin: a n+ = b n + c n ), b n+ = c n + a n ), c n+ = a n + b n ) Să se arate că şirurile sunt convergente la 3 a + b + c )
25 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 5 R: Fie x n = a n + b n + c n Adunând cele trei relaţii, obţinem: x n+ = x n, deci x n ) este un şir constant: x n = x Din a n+ = 4 a n + x ) rezultă că a n 3 x etc 38 Fie q = 5 şi şirul x n ) definit prin: x = q, x = + q, x n+ = x n + x n+, n N ) Să se arate că termenii şirului sunt în progresie geometrică ) Să se arate că are loc egalitatea n = 3) Să se calculeze lim x n x n+ x n+ x n x n x n+ x n+ x n+ x n x n+ = 4 x 3n+ R: ) Prin inducţie matematică: x = + q = q, x 3 = x + x = q 3 Presupunem x n = q n Din x n+ = x n + x n+ = q n + q n+ = q n + q), rezultă x n+ = q n+ ) n = q 3n q 6 q 3 + ) = 4q 3n+ = 4x 3n+ 3) Deoarece q <, lim x n = 39 Să se calculeze limita şirului: x = a, x n+ = a + x n, a > 4 Să se calculeze ) n 4n 4 n an, a n = lim n π x dx, n + x R: Se obţine: a n = n arctg n + π, iar limita este e 4 π 4 Fie A n ) n N şi B n ) n N două şiruri de numere raţionale aî: a + b k) n = An + B n k, n, a, b Q+, k R \ Q Să se calculeze lim A n B n R: Din A n + B n k = a + b ) n k şi An B n k = a b n, k) urmează: A n = Aşadar lim A n B n = k [ a + b ) n k + a b ) n ] k, B n = [ a + b ) n k a b ) n ] k k 4 Fie matricea A = Să se calculeze lim an b n [ 3 ] şi A n = [ ], n N a n b n
26 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 6 R: Se găseşte: a n = 3 n ) şi b n = n 43 Să se calculeze lim sin π n + n + ) R: Deoarece sin α = sin α nπ), urmează: sin π ) n + n + = sin π ) ) n + n + nπ = sin n + π n + n + + n şi deci lim sin π n + n + ) = sin π = 44 Să se calculeze limita şirului R: Fie a n = n+)n n! Deoarece a n+ a n = şi b n n = ) n n+ n+ n n! e şi x n = n+ n + )! n n!, n b n = + n+) n+ e, rezultă că n a n = e Fie ) n+ n + )! n + n+ n = n! n n! [ n+ n + )! n ] n n! e = lim + n n = lim + x ) n n n! n n n! deci lim x n = e n! xn x n n n n! = e e lim x n, 45 Să se determine mulţimea punctelor limită, limita inferioară şi limita superioară pentru şirurile date prin: ) x n = + )n + ) n n 3 3n + ) x n = + n) n [ ) n + ] + cos nπ R: ) Deoarece {x n } n N = {x k } k N {x k+ } k N şi x k = 3 + 4k 6k + 4 3, x k+ = 4k + 6k + 4 3, rezultă că M = { 3, 3} 4, lim inf xn = 3, lim sup x n = 4 3 ) Deoarece {x n } n N = {x 4k } k N {x 4k+ } k N {x 4k+ } k N {x 4k+3 } k N şi ) x 4k = 3 + 4k 4k + cos kπ 3 ) e +, 4k+ x 4k+ = + 4k+ + cos 4k+)π ) e, 4k+ + cos 4k+)π x 4k+ = 3 x 4k+3 = + 4k+ + 4k+3 3 ) e, 4k+3 + cos 4k+3)π e, rezultă că M = { e, 3 e, 3 e + }, lim inf x n = e, lim sup x n = 3 e +
27 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 7 46 Să se determine mulţimea punctelor limită, limita inferioară şi limita superioară pentru şirurile date prin: ) x n = + ) n ) n n n n + + cos nπ, n N ) x n = 5 3 ) nn+) + sin nπ, n N 3) x n = n n )n + sin nπ, n N 4) x n = + )n Principiul contracţiei n n +, n N 5) x n = ) nn+) cos nπ 3, n N 47 Să se arate că ecuaţia x 3 + 4x = are o singură rădăcină reală şi să se determine aproximaţiile până la ordinul trei ale rădăcinii R: Se constată imediat că ecuaţia are o rădăcină pe intervalul [, ] Scriind ecuaţia sub forma echivalentă x = x +4, problema revine la a arăta că aplicaţia ϕ : [, ] R, ϕx) = x +4, este o contracţie pe [, ] Dar x + y dϕx), ϕy)) = ϕx) ϕy) = x + 4) y + 4) dx, y) dx, y) 8 Într-adevăr, din x x +4 4, deducem x + y x + y 4 x + 4 ) y + 4) Deci ϕ este o contracţie pe [, ], cu q = 8 Şirul aproximaţiilor succesive: x =, x n+ = x, n =,,, n + 4 ne dă x =, 5, x =, 46538, x 3 =, etc 48 Să se arate că ecuaţia x 3 + x = are o singură rădăcină reală şi să se calculeze această rădăcină cu o eroare mai mică de, R: Se constată imediat că ecuaţia are o rădăcină pe intervalul [, ] Ca în exerciţiul precedent, se arată că aplicaţia ϕ : [, ] R, ϕx) = x +, este o contracţie pe [, ], cu q = 69 Şirul aproximaţiilor succesive este: x =, x n+ = Estimarea erorii metodei este dată de x, n =,,, n + x n ξ < δ q qn, n N,
28 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 8 în care δ = x x În cazul nostru x n ξ < ) n < 4 69 Se constată că este suficient să luăm n = Avem: x =, x = =, , x = =, Să se arate că ecuaţia sin x x + = are o singură rădăcină reală şi să se calculeze această rădăcină cu o eroare mai mică de, R: Se constată imediat că ecuaţia are o rădăcină pe intervalul [, ] Se constată că aplicaţia ϕ : [, ] R, ϕx) = + sin x), este o contracţie pe [, ], cu q = Şirul aproximaţiilor succesive este: Estimarea erorii x =, x n+ = + sin x n), n =,,, x n ξ < 9 ) n < 3 Este suficient să luăm n = Avem: x =, x = =,, x = + sin, ) =, Să se arate că ecuaţia x 5 + x 3, 6 = are o singură rădăcină reală şi să se calculeze această rădăcină cu o eroare mai mică de, 5 Fie f : [a, b] [ c, c] o funcţie derivabilă pe [a, b] şi aî < m f x) M, x [a, b] Ce condiţie trebuie să îndeplinească numărul p m, M) pentru ca funcţia ϕx) = x pfx), x [a, b], să fie o contracţie pe [a, b] şi deci ecuaţia ϕx) = să aibă o singură soluţie pe [a, b]? R: Avem: dϕx), ϕy)) = ϕx) ϕy) = ϕ ξ) x y = ϕ ξ) dx, y) şi pentru ca ϕ să fie contracţie este necesar să existe q < aî ϕ ξ) < q Însă ϕ ξ) = p f x) şi din < m f x) M rezultă M p ϕ ξ) m p < căci p m, M)) Este deci necesar ca < M p, adică p > M În concluzie, dacă p max { } m, M, M), ϕ este o contracţie pe [a, b] Putem generaliza exerciţiul precedent, presupunând p = px) Astfel, dacă alegem px) = x x, x [a, b], fx) fx ) se obţine medoda coardei, iar dacă alegem px) = f x) se ajunge la metoda lui Newton 5 Ce condiţie trebuie să îndeplinească funcţia f : [a, b] R, de două ori derivabilă pe [a, b] pentru ca funcţia ϕx) = x fx) f x) să fie o contracţie pe [a, b]? R: Deoarece dϕx), ϕy)) = ϕx) ϕy) = ϕ ξ) dx, y), condiţia ϕ ξ) q < conduce la: fx) f x) q f x), < q <
29 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 9 53 Să se calculeze aproximativ p a, a > şi p =, 3, R: Luăm fx) = x p a Atunci ϕx) = x fx) f x) = [ ] p p ) x + ax p Cum ϕ x) = p p ax p ) < p p, pentru x >, rezultă că ϕ este o contracţie şi deci putem lua 3 Şiruri în R p p a xn+ = p [ p ) xn + ax p ] n 54 Să se calculeze limitele următoarelor şiruri din R 3 : n ) x n = 3n, + n) n, n n + n )) ) x n = n + n +, n ) n, e n 55 În R4 se consideră şirul x n ) definit prin relaţia de recurenţă: 6x n+3 = x n+ 6x n+ + x n, n N, cu x =,,, ), x =, 9, 3, 6), x =, 9, 7, 8) Să se determine x n şi să se calculeze limita şirului R: Se caută x n = λ n a, cu a R 4 Se obţine penrtu λ ecuaţia caracteristică 6λ 3 λ + 6λ =, cu rădăcinile:,, 3 Deci x n este de forma: x n = a + b + n 3 c n Se obţine limita x =, 9, 7, 9) 4 Serii de numere reale 56 Să se arate că seria este convergentă şi s = R: În adevăr, 57 Seria nn + ) + = nn + ) s n = nn + ) = n k= n= n + = k ) = k + n + se numeşte seria armonică, deoarece pentru n, a n este media armonică a termenilor vecini a n şi a n+ Să se arate că seria este divergentă şi are suma + n= n
30 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 3 R: Şirul s n ) al sumelor parţiale este strict crescător şi divergent, deoarece s n s n = n + + n n, ceea ce arată că s n ) nu este şir fundamental Deci lim s n = + 58 Să se arate că seria este divergentă ) n + = ) n R: Este o serie oscilantă deoarece şirul s n ) al sumelor parţiale este şirul oscilant:,,,, 59 Seria + q + q + + q n + = n= q n, q R se numeşte seria geometrică deoarece şirul a n ), a n = q n, este o progresie geometrică cu raţia q Să se studieze natura acestei serii după valorile lui q R: Şirul sumelor parţiale are termenul general Obţinem s n = + q + q + + q n = n= { lim s n = q, q <, n +, q { q n q, q, n, q = Pentru q şirul s n ) nu are limită Astfel, seria geometrică cu raţia q este convergentă pentru q < şi are suma q şi divergentă pentru q 6 Să se stabilească natura seriilor următoare şi în caz de convergenţă să se determine sumele lor: ) ) n + α + n + α + n + α, α > n= ) 3) 7) n= n= α + n)α + n + ), α R \ Z n, α > 4) αn 5) n= n= n= ln n + n 6) 5n 8n 3 n= n n n n n + )! 8) n [5 + ) n ] n n=
31 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 3 R: ) Notăm cu a n = n + α n + α Se observă că s n = a n+ a n Se obţine suma α α + ) Folosind identitatea: α + k)α + k + ) = α + k α + k +, se obţine s n = α+ α+n+ Seria este convergentă şi are suma α+ 3) Pentru a evalua suma parţială de ordinul n plecăm de la identitatea: Derivând în raport cu x, avem: De aici, pentru x =, obţinem x α + x α + + xn α n = α n xn+ xα n x α α + x α + + nxn α n = nxn+ αn + )x n + α n+ α n x α) s n = n αn + ) + αn+ α n α) α α) Seria este convergentă şi are suma 4) Termenul general al şirului sumelor parţiale se descompune în fracţii simple astfel: 6k 8k 3 = 4 4k 3 ) 4k + ) 4n+ Seria este convergentă şi are Folosind această identitate se obţine s n = 4 suma 4 5) Şirul sumelor parţiale al acestei serii n s n = ln k + k k= are limita, deci seria este divergentă 6) Deoarece lim n n =, seria este divergentă = lnn + ) 7) Fie b n = n n+)! Atunci termenul general al seriei se scrie a n = n b n, iar n+)b n = b n Deci n n s n = a k = kb k = b b n ) = b n k= Dar b n deoarece seria şi are suma 8) Se observă că: n= n [5 + ) n ] n = n= k= n n+)! este convergentă Rezultă că seria este convergentă ) ) = 9 4
32 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 3 6 Să se arate că următoarele serii sunt convergente şi să se determine sumele lor: ) n= ) n+ 3 n ) n= n + ) n+ 5 n 3) n= 4n R: ) Serie geometrică cu raţia 3 şi suma 4 ) Serie geometrică cu suma 5 6 3) Serie telescopică cu suma 6 Să se calculeze sumele următoarelor serii, ştiind că termenii şirului a n ) formează o progresie aritmetică cu a > şi raţia r > : ) n= a n a n+ ) R: ) Pentru orice n N, avem: Se obţine o serie telescopică ) şi 3) Analog, avem: n= a n a n+ = r a n a n+ a n+ = r a n + a n+ a na n+ a n a n+ a n+ 3) = r ) a n a n+ n= a n a n+ a n+ a n+ a ) n a n+ a n + a n+ a na n+ 63 Să se arate că: ) 3 n sin 3 x 3 n = 4 x sin x) ) n tg n x = ctg x x n= R: ) Multiplicăm identitatea sin 3θ = 3 sin θ 4 sin 3 θ cu 3 n şi luăm θ = x 3 n Obţinem: 3 n sin 3 x 3 n = 4 n= ), 3 n sin x 3 n 3n sin x 3 n ) Punem a n = 3n 4 sin x 3 n Atunci s n = a n+ a şi lim s n = x sin x) n 4 ) Multiplicăm identitatea tg θ = ctg θ ctg θ cu n şi luăm θ = n x Obţinem: n tg n x = n ctg n x n+ ctg n+ x 64 Să se calculeze suma seriei arctg n + n + n=
33 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 33 R: Din arctg x arctg y = arctg x y + xy, n + n + = n n+ + n n+ rezultă că a n = arctg n arctg n+ şi deci s n = arctg arctg n+ π 4 65 Să se arate că: p= n= n p = R: Seria p + 3 p + + n p + este convergentă pentru orice p, deci Dar şi p= n= p= n= n p = n n n= n p = = n= p= n p nn ) = n n n ) = lim n n n = 66 Să se arate că următoarele serii sunt divergente: n n ) ) n + 3) n + 3 n n+ + 3 n+ 4) n= n= n + n 5) n= n= n + n 67 Să se studieze natura seriei: a n + a n b) + a n b), a, b R + adică Deci n= R: Deoarece termenul general al seriei se poate scrie, pentru a : a n = a n = a n a n a + a n b) + a n b) = b a) ) b a) + a n b + a n b n= a n + a n b) + a n b) =, s n = ba )b+), + a n b) + a n b) + a n b) + a n b), b a) + a n b + b a, ),, a =,, a, ) a)+b), )
34 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 34 5 Serii cu termeni pozitivi 68 Fie a n ) un şir de numere pozitive Să se arate că seria a n este convergentă dd seria a n +a n este convergentă a R: Deoarece n +a n a n, dacă seria a n este convergentă atunci şi seria a n +a n este convergentă Dacă seria a n a +a n este convergentă, atunci n +a n, deci a n Deci pentru n suficient de mare, a n Atunci a n an +a n Deci seria a n este convergentă 69 Seria n, α R, numită seria lui Riemann sau seria armonică generalizată α n= este: - convergentă pentru α > ; - divergentă pentru α R: Într-adevăr, dacă α, seria este divergentă deoarece şirul termenilor ei nu cunverge la zero Dacă α >, şrul cu termenul general a n = n este descrescător şi deci seria lui α Riemann are aceeaşi natură cu seria n n= n ) α = n= ) n α, care este o serie geometrică cu raţia q = α >, convergentă dacă q = α <, adică α >, şi divergentă dacă q = α, adică α n n+ 7 Să se arate că seria cu termenul general a n = n ) este convergentă R: Avem: lim n n an = lim n n 7 Să se arate că seria n= n + n ) n = lim n n! este convergentă n + n = < R: Într-adevăr: a n+ n! = a n n + )! = n + <, n Suma acestei serii este e =, Să se arate că seria n= n n+)! este convergentă şi şa se precizeze numărul de termeni necesar pentru a obţine suma seriei cu o eroare mai mică de,
35 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 35 R: Aplicăm criteriul raportului cu limită a n+ lim = lim n a n n n + = <, deci seria este convergentă Deoarece a n+ a n = n+ 3, pentru n 4, restul de ordinul n r n = s s n = a k a n 3 + ) 3 + = a n = n n + )! < 3, pentru n 9 k=n+ 73 Să se stabilească natura seriei: + ln ln 3 n + ln n R: Deoarece n ln n < n n, pentru n, avem că n ln n > n n Dar seria n n este divergentă 74 Să se stabilească natura seriilor: 7n ) n + 3n + 5 ) n= n= n n n 3) n= a n + n, a > R: ) Seria este convergentă ) Se aplică criteriul comparaţiei cu limită Se compară cu seria Deoarece lim n n =, seria este divergentă 3) Pentru a >, cum a n +n < n a, seria este convergentă Pentru a = seria dată este seria armonică Pentru n a < se aplică criteriul comparaţiei cu limită Se compară cu seria armonică Deoarece lim =, seria este divergentă n a n +n 75 Să se stabilească natura seriilor: ) n + a + +a + a n ) ) n= n= a n n n!, a > R: ) Pentru a, + a + +a + a n n + > n Rezultă că n + a + +a + a n ) < n şi deci seria este convergentă Pentru < a < se aplică criteriul comparaţiei cu limită armonică Deoarece lim n + a + +a + a n = lim n a = a, an+ Se compară cu seria seria dată este divergentă ) Deoarece n n!, avem că n an n! a n De aici, pentru a <, deducem că seria este convergentă Din n n! n n n = n, obţinem că n an n! an n Dar, pentru a, seria a n n este divergentă Rezultă că seria dată este divergentă
36 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII Să se stabilească natura seriilor: ) n= n n ) n= arctg n n 3) n= n ) + n n R: Se aplică criteriul rădăcinii cu limită Seriile sunt convergente 77 Să se stabilească natura seriilor: ) n ) a n + n + n ) n= n= a n + n) n R: Se aplică criteriul rădăcinii cu limită Pentru a < seriile sunt convergente, pentru a >, seriile sunt divergente Pentru a =, şirurile termenilor au limita e, deci seriile sunt divergente 78 Să se stabilească natura seriei: n= ) n n + a n, a > n R: Se aplică criteriul rădăcinii cu limită Pentru a < e a > e, seria este divergentă Pentru a = e, seria devine: seria este convergentă, pentru n= e n n + n ) n Din e < + n) n+, obţinem: de unde lim n e n e n n + n + Rezultă că seria dată este divergentă n n ) n 79 Să se stabilească natura seriilor: ) n= ) n lim n > ) + n, n + n n n ) n arcsin π n n= ) n = e > 3) n= n! n n 4) n= n tg π n+ R: Se aplică criteriul raportului cu limită Seriile sunt convergente
37 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 37 8 Să se stabilească natura seriilor: ) n= 7 5n 3) n + ) ) n= 3 5 n ) 5 8 3n ) R: Se aplică criteriul raportului cu limită ) Serie divergentă ) Serie convergentă 8 Să se stabilească natura seriilor: a n ) ) a ln n, a > n! n= n= R: ) Se aplică criteriul raportului cu limită Seria este convergentă ) Criteriul raportului dă dubiu Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel Se obţine λ = ln a Seria este convergentă pentru a < e şi divergentă pentru a > e Pentru a = e se obţine seria armonică, deci divergentă 8 Să se studieze natura seriei cu termenul general a n definit astfel: a, ), a n+ = a n, pentru n R: Fie f : R R, definită prin fx) = x x Deoarece f x) = x ln şi f x) = pentru x = lnln ), avem tabloul de variaţie: x lnln ) f x) + + fx) m Deci fx) < pentru orice x, ), de unde x < x +, x, ) Arătăm, prin inducţie, că a n, ) Avem că a, ) Presupunem că a n, ) Dar a n+ = a n > = şi a n+ = a n < = Apoi: a n+ a n = an a n <, deci este un şir descrescător şi mărginit Fie l = lim a n Rezultă că l l =, cu rădăcinile şi Deoarece a n ) este descrescător, urmează că l = Putem deci scrie: a n+ an x lim = lim = lim = ln < n a n n a n x x şi conform criteriului raportului seria este convergentă 83 Să se stabilească natura seriei: [ ] αα ) α n + ) n + ), α R \ Z α + )α + ) α + n + ) n= R: Criteriul raportului dă dubiu Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel Deoarece λ = 4a + 3, dacă α > seria este convergentă, dacă α < seria este divergentă, dacă α = seria devine: 4 n + care este divergentă n=
38 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII Să se stabilească natura seriei: n= 5 9 4n 3) 3 7 4n ) R: Criteriul raportului şi criteriul lui Raabe-Duhamel dau dubiu Aplicăm criteriul lui Bertrand: [ ) ] an ln n lim n ln n = lim n a n+ n 6n + 8n + = <, deci seria este divergentă 85 Să se stabilească natura seriilor: ) n= n)! 4 n n!) ) n= 4 6 n) 3 5 n ) n + 3) n + ) lg n n + ) 4) n= 5) n= n= n ln n 6) ) n αn + β, α, β, γ, δ > γn + δ n= n ln n) ln ln n) 86 Să se stabilească natura seriilor: ) n= n! n p, p, q N q + ) q + ) q + n) 4) ) n= n= 3) n! α α + ) α + n ), α > n= cos αn) ln n n, α R α + ) α + ) nα + ), α, β > β + ) β + ) nβ + ) 87 Să se stabilească natura seriei: n= n! aa + ) a + n )bb + ) b + n ), cc + ) c + n ) cu a, b R, c R \ Z, numită seria hipergeometrică
39 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 39 R: Începând de la un rang N care depinde de a, b şi c, termenii seriei au acelaşi semn şi deci putem presupune că seria este cu termeni pozitivi Avem: cu a n = + + c a b + θ n a n+ n n, θ n = [c ab a + b) + c a b)] n3 ab + c a b) n nn + a)n + b) Şirul θ n ) este convergent, deci mărginit Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b seria este convergentă, iar pentru c a + b seria este divergentă 88 Să se stabilească natura seriei: α α + ) α + n ) β β + ) β + n ) xn, α, β, x > n= R: Se aplică criteriul raportului cu limită Pentru x, ) seria este convergentă, pentru x, ) seria este divergentă Pentru x = seria este convergentă dacă b > a + şi divergentă dacă b a + 89 Să se stabilească natura seriei: n! b n b + a ) b + a ) nb + a n ), n= unde b >, iar a n ) este un şir de numere reale pozitive, convergent către a cu a b 6 Serii cu termeni oarecare 9 Să se arate că dacă a n este o serie convergentă, atunci seria a nn este absolut convergentă R: Din [ ] a n n deducem că a n ) n a n + n Deoarece a n şi n sunt convergente, conform primului criteriu de comparaţie rezultă că seria a n n este convergentă 9 Să se arate că seria sin nx n α este convergentă pentru α > R: Pentru α >, şirul α n = n α s n = n k= este monoton descrescător la zero, iar sin kx = sin x pentru x kπ, cu k număr întreg De unde, adică s n ) este mărginit sin nx s n sin x, n + )x sin,
40 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 4 9 Să se studieze natura seriei n= R: Pentru x R, şirul α n = x +n cos nπ 3 x + n, x R este monoton descrescător la zero, iar s n = n k= cos nπ 3 = sin π 3 sin nπ 3 n + )π cos, 3 cu s n 3, deci mărginit Seria este convergentă 93 Să se arate că seria armonică alternată n n + este convergentă şi să se determine suma sa R: Şirul n ) este monoton descrescător la zero După criteriul lui Leibniz seria este convergentă Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez: n n = n + + n n, care, dacă notăm a n = n, revine la: a n a n ) = an a n Rezultă că: lim s n = n n + + n ) dx + n = = ln n n + x 94 Să se arate că seria armonică generalizată sau seria lui Riemann) alternată ) n+ n= în care < α este simplu convergentă R: Şirul n ) cu α > este monoton descrescător la zero După criteriul lui Leibniz α seria este convergentă Pentru α > seria este absolut convergentă În concluzie, pentru < α seria lui Riemann alternată este simplu convergentă n α 95 Să se stabilească natura seriilor: ) ) n sin n ) n= n= ) n arctg n R: Serii alternate convergente
41 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 4 96 Să se stabilească natura seriilor: ) n= sin π ) n + ) n= cos nα n, α R R: ) a n = sin [ π n + n ) + nπ ] = ) n sin π n + n ) şi se aplică criteriul lui Leibniz cos nα ) Deoarece n < n, seria este absolut convergentă 97 Să se stabilească natura seriei: ) sin nθ n n n= 98 Să se studieze convergenţa absolută şi semiconvergenţa seriei: ) n+ n sin n x n + n= R: Pentru studiul absolutei convergenţe folosim criteriul rădăcinii Avem: n sin x lim an = lim n n n = sin x n + Pentru sin x < seria este absolut convergentă şi deci convergentă Pentru sin x = obţinem seria armonică alternată care este simplu convergentă Pentru sin x >, termenul general al seriei nu tinde la, deci seria este divergentă 99 Să se efectueze produsul în sens Cauchy al seriilor absolut convergente n!, ) n n! n= şi să se deducă de aici suma ultimei serii n= R: Seria produs c n are termenul general c n = a b n +a b n + +a n b +a n b, n= adică c =, iar, pentru n : c n = )n n! = )n n! +! )n n )! +! )n n )! + n )!! + n! = [ n n n ) ) n n ]!!! + )n = )n ) n = n! Deci seria produl are suma egală cu Cum rezultă că ) n n! = e n= n= n! = e, după teorema lui Mertens,
42 CAPITOLUL ŞIRURI ŞI SERII 4 Să se efectueze produsul în sens Cauchy al seriilor n= ) n 3, + n= ) n 3 n + ) n+ R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero Seria produs c n are termenul general n= 3 c n = 3 = ) n n + n+ ) 3 ) n [ n n + + ) + n+ ) n 3 n + n n + + ) ) 3 ] = ) n 3 = ) n 3 4 Se observă că seria produs este convergentă, fiind seria geometrică cu raţia q = 3 4 < Rezultă de aici că ipotezele teoremei lui Mertens sunt suficiente dar nu şi necesare
43 Capitolul 3 Limite de funcţii 3 Limita unei funcţii reale de o variabilă reală 3 Să se calculeze: 3 Să se calculeze: x + ) ) lim x x + ) lim x 3 x + x + x 7x + x + h) 3 x 3 3) lim x 5 x 4) lim 5 h h + x x 5) lim x 3 6) lim + x x 4 5 x sin 5x ) lim ) lim x sin x x a tg πx 3) lim x x + 4) cos x cos a x a ) x x x + lim x 5) lim x + sin x) x 6) lim x cos x) x 33 Să se arate că funcţia f : R\ {} R, definită prin nu tinde către infinit când x fx) = x cos x R: Pentru şirul x n = π +nπ, fx n) = şi deci tinde la 34 Să se arate că funcţia f : R R, definită prin fx) = sin x, nu are limită pentru x 43
44 CAPITOLUL 3 LIMITE DE FUNCŢII Să se determine α R aî funcţia f :, ] R, definită prin { α αx ln ex) + x fx) =, x, ), α + x e, x [, ], să aibă limită în punctul x = 36 Să se arate că: ) lim x x k = ) ex lim ln x x x k =, k N 37 Să se cerceteze dacă funcţia f : R R, definită prin fx) = [x], are limită în punctul x = 38 Să se calculeze: ) lim x ) lim x x x + 3 x 3x + 6) lim x 3) lim x cos x ) x+ ) lim + sin x ) 3 x 3) lim x ln + arcsin x) x sin 3x e sin x e sin x x x + 6 x 4) lim 5) lim + x 6 x sin x sin x x 3 x 4x x3 5x + 3 x + 3x 9 x x + x 7) lim + x 6 x 5 4 x x 4 x arcsin x arctg x 8) lim x x + x 9) lim x x 3 ) arcsin x π ) x ) lim x cos x 3 cos 3x x p α x + p α x 5) lim x n 6) lim x x ctg x + + p α nx n ) lim x x x ln x + x ) 4) lim [ + ln + x) + + ln + nx)] x x ) x, pi >, α i R a sin x + b tg x ) x, a, b > R: ) e ) e 6 3) 3 4) 5) 3 6) 7 3 7) 7 8) 9) ) ) 3 ) Se ia x = y, y, limita este nn+) 3) 3 4) e 5) n p α pα pα n n 6) ab 39 Să se determine parametrul real α aî să fie finită şi nenulă lim x x + x x 3 + x + x + ax),
Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29
Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, 2015 Analiză Matematică Lucian Maticiuc 1 / 29 Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale
Mai multCursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a ac
Cursul 8 Funcţii analitice Vom studia acum comportarea şirurilor şi seriilor de funcţii olomorfe, cu scopul de a dezvălui o proprietate esenţială a acestor funcţii: analiticitatea. Ştim deja că, spre deosebire
Mai multTiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n
Tiberiu Trif Analiză matematică 2 Calcul diferențial și integral în R n Cuprins Notații v 1 Topologie în R n 1 1.1 Spațiul euclidian R n........................ 1 1.2 Structura topologică a spațiului
Mai multAero-BCD, , Prof. L. Costache & M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri 1 Șiruri de funcții D
Seminar 5 Șiruri și serii de funcții. Serii de puteri Șiruri de funcții Definiţie.: Fie (f n ) n un șir de funcții, cu fiecare f n : [a, b] R și fie o funcție f : [a, b] R. PC Spunem că șirul (f n ) converge
Mai multAnaliz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci
Analiz¼a Matematic¼a - Curs 6 M¼ad¼alina Roxana Buneci Cuprins 4 Spaţii topologice (continuare din cursul 5) 3 4.6 Spaţiul R n............................ 3 5 Calcul diferenţial 7 5. Derivatele funcţiilor
Mai multPROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL
ANUL ŞCOLAR 2011-2012 CLASA a IX-a În programa de concurs pentru clasa a IX-a sunt incluse conţinuturile programelor din clasele anterioare şi din etapele anterioare. 1. Mulţimi şi elemente de logică matematică.
Mai multMicrosoft Word - D_ MT1_II_001.doc
,1 SUBIECTUL II (30p) Varianta 1001 a b 1 Se consideră matricea A = b a, cu a, b şi 0 http://wwwpro-matematicaro a) Să se arate că dacă matricea X M ( ) verifică relaţia AX = XA, atunci există uv,, astfel
Mai multClasa IX 1. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul
Clasa IX. O lăcustă face salturi, fiecare salt în linie dreaptă şi de două ori mai lung ca precedentul. Poate vreodată lăcusta să revină în punctul de plecare iniţial? Soluţie. Răspunsul este negativ.
Mai multDAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT
DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN Colecţia Matematică DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ
Mai multBAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 61 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:
BAC 7 Pro Didactica Programa M Rezolvarea variantei 6 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./ CAPITOLUL Varianta 6. Subiectul I. (a) Coordonatele punctelor C şi D satisfac
Mai mult0 Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică 1. Să se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) x 4 ; b) x 3 dx dx
Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică. ă se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) + x ; b) x dx dx; c) + x x + x ) ; dx x d) x + x ) ; e) dx; f) x p e xq dx, p >,
Mai multCursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative l
Cursul 6 Cadru topologic pentru R n În continuarea precedentei părţi, din cursul 5, dedicată, în întregime, unor aspecte de ordin algebric (relative la R n, în principal), sunt prezentate aici elemente
Mai multCONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin două dintre ele fiind diferite. Arătaţi că x y z 0
Mai multMicrosoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
Mai multDistanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k,
Distanţa euclidiană (indusă de norma euclidiană) (în R k ). Introducem în continuare o altă aplicaţie, de această dată pe produsul cartezian R k XR k, aplicaţie despre care vom vedea că reprezintă generalizarea
Mai multCurs 10 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 10.1 Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordi
Curs 0 Aplicaţii ale calculului diferenţial. Puncte de extrem 0. Diferenţiale de ordin superior S¼a trecem acum la de nirea diferenţialelor de ordin superior. De niţia 0.. Fie n 2; D R k o mulţime deschis¼a
Mai multPrelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi
Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivitate şi semi - modularitate Fie L o latice. Se numeşte
Mai multCursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f cont
Cursul 7 Formula integrală a lui Cauchy Am demonstrat în cursul precedent că, dacă D C un domeniu simplu conex şi f : D C o funcţie olomorfă cu f continuă pe D, atunci, pe orice curbă rectificabilă şi
Mai multCopyright c 2001 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Stiintei Examenul de bacalaureat la
Copyright c 1 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician http://math.ournet.md 1 Ministerul Educatiei si Stiintei Examenul de bacalaureat la matematica, Profilurile: fizica-matematica, economie,
Mai multMicrosoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA OLIMPIADEI DE MATEMATICĂ CLASELE V XII AN ŞCOLAR 006 / 007 Pentru
Mai multCursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Mai mult20 SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie do
SUBIECTE DE EXAMEN - De fapt, în pofida acestor probleme, până la urmă tot vom logaritma, căci aceasta este tehnica naturală în context. Trebuie doar să gestionăm cu precauţie detaliile, aici fiind punctul
Mai mult{ 3x + 3, x < 1 Exemple. 1) Fie f : R R, f(x) = 2x + 4, x 1. Funcţia f este derivabilă pe R\{1} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să stud
{ 3 + 3, < Eemple. ) Fie f : R R, f() + 4,. Funcţia f este derivabilă pe R\{} (compunere de funcţii elementare), deci rămâne să studiem derivabilitatea în a. Atunci f s() 3+3 6,< 3, f d f() f() (),> funcţia
Mai multTEORIA MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea Al.I.Cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R Iaşi, ROMANIA, e mail:
TEORI MĂSURII Liviu C. Florescu Universitatea l.i.cuza, Facultatea de Matematică, Bd. Carol I, 11, R 700506 Iaşi, ROMNI, e mail: lflo@uaic.ro În mod intenţionat această pagină este lăsată albă! Cuprins
Mai multCONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 21 aprilie 2018 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se conside
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICA PANAITOPOL EDIŢIA a X-a, TULCEA, 1 aprilie 18 Clasa a VII - a Soluţii orientative şi bareme Problema 1. Se consideră numerele reale x, y şi z, cel puţin două dintre ele
Mai multC:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi
Curs 1 Noţiuni de teoria câmpului 1.1 Vectori şi operaţii cu vectori 1.1.1 Scalari şi vectori Definiţie 1.1. Un număr real λ R se va numi scalar. O pereche de numere reale (a 1,a ) R se va numi vector
Mai multCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA JUDEȚEANĂ 18 martie 2017 Filiera Tehnologică : profilul Tehnic Clasa a IX -a Problema 1. 2 Se
Clasa a IX -a Se consideră funcţia f : R R, f ( x) x mx 07, unde mr a) Determinaţi valoarea lui m ştiind că f( ), f() şi f () sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice b) Dacă f() f(4), să
Mai multUNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 219 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IMPORTANTĂ: 1) Problemele de tip grilă din Partea A pot
Mai multGheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-
Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale
Mai multD.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem
D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Demonstraţie. Fie mulţimea A = [0, ], pe care definim
Mai multExamenul de bacalaureat 2012
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ BACALAUREAT 2015 PROGRAMA M_tehnologic Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale,
Mai multFacultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X u
Facultatea de Matematică Anul II Master, Geometrie Algebrică Mulţimi algebrice ireductibile. Dimensiune 1 Mulţimi ireductibile Propoziţia 1.1. Fie X un spaţiu topologic. Următoarele afirma-ţii sunt echivalente:
Mai multBAC 2007 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net:
BAC 27 Pro Didactica Programa M1 2 Rezolvarea variantei 36 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./ CAPITOLUL 1 Varianta 36 1. Subiectul I. (a) Avem 2 ( ) 2+ ( ) 2= 7i = 2 7
Mai multCLP_UTCN-grila-2012.dvi
Liceul: Numele: Punctaj: Prenumele: Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Test grilă Ediţia a treia mai 0 Clasa a X-a În casuţa din stânga întrebării se va scrie litera
Mai multUniversitatea Politehnica din Bucureşti 2019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1. Ştiind cos x = 3 2, atunci sin2 x
1 5 6 7 Universitatea Politehnica din Bucureşti 019 Disciplina: Geometrie şi Trigonometrie G1 * Varianta A 1 Ştiind cos x atunci sin x este: (6 pct a 1 ; b 1 ; c 1 ; d ; e 1 8 ; f Soluţie Folosind prima
Mai multExamenul de bacalaureat 2012
PROGRAMA PENTRU SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2019 LA DISCIPLINA MATEMATICĂ În cadrul examenului de Bacalaureat 2019, Programele de examen la disciplina Matematica se diferenţiază în funcţie de filiera,
Mai multExamenul de bacalaureat 2012
INSPECTORATUL Ș C O L A R J U D E Ț E A N C O V A S N A PROGRAMA PENTRU SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2015 LA DISCIPLINA MATEMATICĂ În cadrul examenului de Bacalaureat 2015, Programele de examen
Mai multPachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL
Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL -disciplina Matematică- Nr. crt Nume pachet clasa Nr. momente Nr.Recomandat de ore 1 Corpuri geometrice V 6 1 2 Fracţii V 14 5 3 Măsurarea lungimilor.
Mai multSpatii vectoriale
Algebra si Geometrie Seminar 2 Octombrie 2017 ii Matematica poate fi definită ca materia în care nu ştim niciodată despre ce vorbim, nici dacă ceea ce spunem este adevărat. Bertrand Russell 1 Spatii vectoriale
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 4 2019 Anca Ignat Metode numerice de rezolvarea sistemelor liniare Fie matricea nesingulară A nn şi b n. Rezolvarea sistemului de ecuații liniare Ax=b se poate face folosind regula
Mai mult02. Analiza matematica 3 - MI 2
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Matematică 1.4. Domeniul
Mai multMD.09. Teoria stabilităţii 1
MD.09. Teoria stabilităţii 1 Capitolul MD.09. Teoria stabilităţii Cuvinte cheie Soluţie stabilă spre +, instabilă si asimptotic stabilă, punct de echilibru, soluţie staţionară, stabilitatea soluţiei banale,
Mai multI
METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei
Mai multprograma_olimpiada_matematica_IX-XII_
R O M  N I A MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI DIRECłIA GENERALĂ MANAGEMENT ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERITAR PROGRAMA
Mai mult8
9.5 Fluxul unui vector printr-o suprafaţă deschisă-continuare Observaţie: Dacă vrem să calculăm fluxul vectorului a = P x y z i + Q x y z j + R x y z k (,, ) (,, ) (,, ) prin suprafaţa definită de ecuaţia
Mai multETTI-AM2, , M. Joița & A. Niță Notițe de Adrian Manea Seminar 11 Transformarea Laplace Aplicații Transformarea Z Ecuații și sisteme diferenți
Seminar Transformarea Laplace Aplicații Transformarea Z Ecuații și sisteme diferențiale Folosind transformata Laplace, putem reolva ecuații și sisteme diferențiale. Cu ajutorul proprietăților transformatei
Mai multEcuatii si sisteme de ecuatii neliniare 1 Metoda lui Newton Algorithm 1 Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. Date de intrare: - Funcţia f - Apro
Ecuatii si sisteme de ecuatii neliniare Metoda lui Newton Algorithm Metoda lui Newton pentru ecuaţia f(x) = 0. - Funcţia f - Aproximaţia iniţială x - Eroarea admisă ε - Numărul maxim de iteraţii ITMAX
Mai multCERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri
CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 19 3. CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, triunghiuri şi alte guri geometrice. Galileo Galilei 3
Mai multTeoreme cu nume 1. Problema (Năstăsescu IX, p 147, propoziţia 5) Formula lui Chasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP.
Teoreme cu nume Problema (Năstăsescu IX, p 47, propoziţia 5) Formula lui hasles Pentru orice puncte M, N şi P avem MN + NP = MP 2 Problema (Năstăsescu IX, p 68, teoremă) Vectorul de poziţie al centrului
Mai multCURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t),
CURE ÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t), y(t), z(t)) cu x, y, z polinoame de grad n. Maximul
Mai multCOMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathemati
COMENTARII FAZA JUDEŢEANĂ, 9 MARTIE 2013 Abstract. Personal comments on some of the problems presented at the District Round of the National Mathematics Olympiad 2013. Data: 12 martie 2013. Autor: Dan
Mai multDorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA
Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea
Mai multgaussx.dvi
Algebră liniarăi 1 Recapitulare cunoştiinţe de algebră din clasa XI-a În clasa a XI s-a studiat la algebră problema existenţei soluţiei 1 şi calculării soluţiei sistemelor liniare 2 (adică sisteme care
Mai multCoordonate baricentrice Considerăm în plan un triunghi ABC şi un punct Q în interiorul său, fixat arbitrar. Notăm σ c = aria ( QAB) σ a = aria ( QBC),
Coordonate baricentrice Considerăm în plan un triunghi ABC şi un punct Q în interiorul său, fixat arbitrar Notăm σ c = aria ( QAB) = aria ( QBC), = aria ( QCA) şi σ = aria ( ABC), astfel încât σ = + +
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multProbleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2
Probleme rezolvate ) Să se calculeze itele următoarelor şiruri: a) x = ( + )( + )...( + ), 3 ( ) b) 3 5... ( x = e + e + + ) e Soluţie ( + )( + )...( + ) a) x = =... + + +. k l x = l +. Folosid coseciţa
Mai multMicrosoft Word - probleme_analiza_numerica_ses_ian09.rtf
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematica-Informatica Disciplina obligatorie; Anul 3, Sem. 1,Matematica si Informatica CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Metode numerice de rezolvare a sistemelor
Mai multAutoevaluare curs MN.doc
Anul II, IEI IFR Semestrul I Metode numerice Chestionar de autoevaluare C1 1 Să se scrie o procedură care să calculeze produsul scalar a doi vectori 2 Să se scrie o procedură de înmulţire a matricelor
Mai multInvesteşte în oameni
FIŞA DISCIPLINEI 1 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnică Timișoara 1. Facultatea / Departamentul 3 Facultatea de Inginerie Hunedoara / Inginerie Electrică
Mai multC:/Users/Lenovo/Dropbox/activitate matematica/cursuri/MS ETTI /msetti.dvi
urs 4 Integrale curbilinii 4.1 Drumuri şi curbe Definiţie 4.1. O funcţie continuă γ : [a,b] R m se numeşte drum plan dacă m = 2 sau drum în spaţiu dacă m = 3. Punctul γ(a) se numeşte originea drumului,
Mai multCuprins ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL CUPRINS Unitatea de învăţare Titlu Pagina INTRODUCERE 1 1 Primitive 3 Obiectivele unităţii de învăţare nr.
Cuprins CALCUL INTEGRAL CUPRINS Unitatea de învăţare Titlu Pagina INTRODUCERE 1 1 Primitive 3 Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 4 1.1. Primitive. Noțiuni generale 4 1.2. Calculul primitivelor Test
Mai multElemente de aritmetica
Elemente de aritmetică Anul II Februarie 2017 Divizibilitate în Z Definiţie Fie a, b Z. Spunem că a divide b (scriem a b) dacă există c Z astfel încât b = ac. In acest caz spunem că a este un divizor al
Mai multALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine număru
ALGORITMICĂ. Seminar 3: Analiza eficienţei algoritmilor - estimarea timpului de execuţie şi notaţii asimptotice. Problema 1 (L) Să se determine numărul de operaţii efectuate de către un algoritm care determină
Mai multRecMat dvi
Conice şi cubice în probleme elementare de loc geometric Ştefan DOMINTE 1 Abstract. In this Note, a number of simple problems are presented to support the idea that conic and cubic curves can frequently
Mai multSoluţiile problemelor propuse în nr. 1/2014 Clasele primare P.283. Scrieţi + sau în fiecare pătrăţel din = astfel încât să obţineţi o
Soluţiile problemelor propuse în nr. /204 Clasele primare P.283. Scrieţi + sau în fiecare pătrăţel din 2 3 4 = 7 2 4 astfel încât să obţineţi o egalitate. Câte soluţii există? Explicaţi! (Clasa I ) Codruţa
Mai mult1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x.
1. Găsiți k numerele cele mai apropiate într-un şir nesortat Dându-se un şir nesortat și două numere x și k, găsiți k cele mai apropiate valori de x. Date de intrare: arr [] = {10, 2, 14, 4, 7, 6}, x =
Mai multOLM_2009_barem.pdf
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Societatea de Ştiinţe Matematice din Romania Olimpiada Naţională de Matematică Etapa finală, Neptun Mangalia, 13 aprilie 2009 CLASA A VII-a, SOLUŢII ŞI BAREMURI
Mai multUniversitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică ERNEST SCHEIBER ANALIZĂ NUMERICĂ Braşov
Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică ERNEST SCHEIBER ANALIZĂ NUMERICĂ Braşov Cuprins I INTERPOLARE ŞI APLICAŢII 9 1 Diferenţe finite 11 11 Diferenţe finite 11
Mai multmatematica
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAMĂ ŞCOLARĂ M A T E M A T I C Ă CLASA A IX-A CICLUL INFERIOR AL LICEULUI Aprobată prin ordin al ministrului nr. / Bucureşti, 2009 NOTĂ DE PREZENTARE În
Mai multD.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 12 SPAŢII L P Cursul 11 Proprietăţi de densitate în spaţiile L p Proprietăţile de densitate ne permit să
DRs, Teoria măsrii şi integrala Lebesge 12 SPAŢII L P Crsl 11 Prorietăţi de densitate în saţiile L Prorietăţile de densitate ne ermit să aroximăm fncţiile din L ( c fncţii din L ( c o strctră mai simlă,
Mai multPerformanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a
Performanta in matematica de gimnaziu si liceu-program de pregatire al elevilor olimpici MULTIMI. OPERATII CU MULTIMI Partea I+II Cls. a V-a 6.02.2016 si 13.02.2016 Material intocmit de prof. BAJAN MARIANA
Mai multM1-ACS, , M. Olteanu Notițe de Adrian Manea Seminar 9 Extreme cu legături. Integrale improprii 1 Extreme condiționate Atunci cînd domeniul de
Seminr 9 Extreme u legături. Integrle improprii Extreme ondiționte Atuni înd domeniul de definiție l unei funții de mi multe vribile onține, l rîndul său numite euții (numite, generi, legături, problemele
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multLucian L. TURDEANU Georgeta D. POP (MANEA) BAZELE GEOMETRICE ALE FOTOGRAMETRIEI CONSPRESS BUCUREŞTI 2009
Lucian L. TURDEANU Georgeta D. POP (MANEA) BAZELE GEOMETRICE ALE FOTOGRAMETRIEI CONSPRESS BUCUREŞTI 2009 CUPRINS Pg. INTRODUCERE. Noţiuni preliminare (L. Turdeanu, G. Pop)... 6 Probleme... 11 1. GEOMETRIA
Mai multCursul 12 Şiruri recurente în planul complex Vom studia, în continuare, comportarea în raport cu data iniţială a şirurilor definite prin relaţii de re
Cursul 12 Şiruri recurente în planul complex Vom studia, în continuare, comportarea în raport cu data iniţială a şirurilor definite prin relaţii de recurenţă de forma z n+1 = f(z n ), n = 0, 1, 2,...,
Mai multPrelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)
Mai multClustere şi impurităţi în sisteme complexe
C: Soluţii numerice ale ecuaţiei Schrödinger independentă de timp. Metoda Tirului BIBLIOGRAFIE Ion. I. Cotaescu. Curs de Mecanica Cuantică, Tipografia UVT 990 Epperson J, An introduction to numerical methods
Mai multModelarea si Simularea Sistemelor de Calcul
Modelarea şi Simularea Sistemelor de Calcul Generarea de numere aleatoare ( lab. 5) Numim variabilă aleatoare acea funcţie X : (Ω, δ, P) R, care în cazul mai multor experimente efectuate în condiţii identice
Mai multjoined_document_27.pdf
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ, CLASA a V - a FEBRUARIE 014 a). Pe un stadion intră la un meci un număr de persoane după următoarea regulă: în primul
Mai mult1 2 1
1 2 1 3 PROBABILITĂŢI ŞI STATISTICĂ MA- TEMATICĂ 3.1 SPAŢIU PROBABILISTIC, DEFINIŢII, PROPRIE- TĂŢI Teoria probabilităţilor este analiza matematică a noţiunii de experienţă aleatoare (sau aleatorie, întâmplătoare,
Mai multLogică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014
Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014 Relații în lumea reală și informatică Noțiunea matematică de
Mai multAlgebr¼a liniar¼a, geometrie analitic¼a şi diferenţial¼a B¼arb¼acioru Iuliana Carmen Seminarul 2
lgebr¼a liniar¼a, geometrie analitic¼a şi diferenţial¼a ¼arb¼acioru Iuliana armen uprins. Spaţii vectoriale............................. 4. Modi carea coordonatelor unui vector atunci când se schimb¼a
Mai multSimilitudini în plan şi puncte Torricelli asociate Cătălin ŢIGĂERU 1 Subiectul lucrării îl reprezintă operaţia de compunere a similitudinilor aplicată
Similitudini în plan şi puncte Torricelli asociate Cătălin ŢIGĂERU 1 Subiectul lucrării îl reprezintă operaţia de compunere a similitudinilor aplicată unei configuraţii geometrice: un triunghi ABC şi două
Mai multLimbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa
Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; paranteze: (, ); simbolul de egalitate =; cuantificatorul
Mai multLogică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu
Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu casandra@cs.upt.ro https://tinyurl.com/lectureslsd Mulțimi aspecte teoretice Ce sunt mulțimile? Mulțimea e un concept matematic fundamental. Definiție
Mai multMETODE NUMERICE ÎN INGINERIE
METODE NUMERICE ÎN INGINERIE REZOLVAREA NUMERICĂ A SISTEMELOR DE ECUATII LINIARE Aspecte generale (1) (2) (3) (4) (5) Unicitatea soluţiei Un sistem de ecuaţii liniare are o soluţie unică numai dacă matricea
Mai multFACULTATEA DE MATEMATICĂ
FACULTATEA DE MATEMATICĂ TEME PENTRU GRADUL DIDACTIC I Nr. crt Seria 2014-2016 Conducător / Tema 1. Metode exacte de rezolvare a sistemelor algebrice liniare cu aplicaţii în matematica gimnazială Problemele
Mai multCursul 10 Fractali de tip Newton Vom prezenta în continuare o nouă modalitate de generare a fractalilor, modalitate care îşi are originea într-o probl
Cursul 10 Fractali de tip Newton Vom prezenta în continuare o nouă modalitate de generare a fractalilor, modalitate care îşi are originea într-o problemă formulată în anul 1879 de Arthur Cayley (1821 1895)
Mai multCursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev
Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această evoluţie, exprimată succint prin şirul de incluziuni
Mai multINDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ
STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,
Mai multCalcul Numeric
Calcul Numeric Cursul 6 2019 Anca Ignat Algoritmul lui Givens Fie A o matrice reală pătratică de dimensiune n. Pp. că avem: A QR unde Q este o matrice ortogonală iar R este o matrice superior triunghiulară.
Mai multMicrosoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc
C E N T R U L NAłIONAL DE EVALUARE ŞI E X A M I N A R E PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII A Pagina 1 din 5 PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL
Mai multMetode Numerice
Metode Numerice Prof. Bogdan Gavrea CTI 2019 pentru rezolvarea numerică a sistemelor liniare Matrici diagonal dominante Definiţie O matrice A M n,n (C), A = (a ij ) 1 i,j n se numeşte diagonal dominantă
Mai multMicrosoft Word - Concursul SFERA.doc
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ SFERA EDIŢIA a II-a BĂILEŞTI, 1 martie 005 CLASA a IV-a Pentru întrebările 1-5 scrieţi pe lucrare litera corespunzătoare răspunsului corect 1. Care este numărul care
Mai multMatematika román nyelven középszint Javítási-értékelési útmutató 1813 ÉRETTSÉGI VIZSGA május 7. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VI
Matematika román nyelven középszint 83 ÉRETTSÉGI VIZSGA 09. május 7. MATEMATIKA ROMÁN NYELVEN KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA JAVÍTÁSI-ÉRTÉKELÉSI ÚTMUTATÓ EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA Informaţii utile
Mai multMatematici Speciale - Ingineria Sistemelor Seminar 1 Probleme rezolvate 1. Studiaţi convergenţa integralelor improprii: Z 1 p Z 3 2x 2 a) I
Matematici Seciale - Ingineria Sistemelor 5-6 Seminar Probleme rezolvate. Studiaţi convergenţa integralelor imrorii: a) I d, b) J d, c) K + ;5 entru a d şi b c k. Soluţie: a) Integrala I este divergent¼a,
Mai multcurs 9 v3 [Compatibility Mode]
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 007 03 Aa prioritară nr. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice
Mai mult