Microsoft Word - Curs13 Transmisia semnalelor digitale TV
|
|
- Lorena Ene
- 4 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Cursul 13 Cuprins 1. Principii ale modulaţiei digitale utilizate în televiziune 1.1. Modulatorul în cuadratură (modulator I/Q) 1.2. Demodulatorul I/Q 2. Transmisia semnalelor TV digitale 2.1. Transmisia semnalelor digitale TV prin cablu Transmisia prin cablu fibra optica 3. Transmisia terestră a semnalelor digitale TV 3.1. Particularitati ale modulatie digitale pentru transmisia terestra 3.2. Transmisia semnalelor digitale TV prin radioreleu Introducere Transmisia semnalelor de televiziune constituie una din actiunile de importanta si de complexitate prin care se asigura utilitatea informatiilor ce se vehiculeaza prin sistemele TV. O prima prelucrarea in vederea transmisiei fluxului digital DVB o constituie modularea, proces specific in functie de sistemul de transmisie: local intrastudio, prin cablu, prin satelit sau terestru. Tipurile de modulatie digitala folosite in televiziune sunt: QPSK si QAM, in variantele lor specific. Sistemele de transmise a semnalelor TV la distant au structuri bine definite care permit vehicularea informatiei TV folosind una sau mai multe purtatatoare de radiofrecventa. Obiective Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentii vor fi in masura: Sa explice principiile de functionare a modulatorului I/Q Sa descrie procedeele de transmisie a semnalelor TV prin cablu cu accent pe transmisia prin cablu fibra optica Sa deseneze schema de transmisie terestra prin radioreleu Sa prezinte particularitatile transmisiei prin radioreleu Timpul mediu de studiu Timpul mediu de studiu individual este de 2 ore
2 1. Principii si particularitati ale modulaţiei digitale utilizate în televiziune Tipurile de modulaţie digitala utilizate in televisiune sunt: QPSK - Quadrature Phase Shift Keying, QAM - Quadrature Amplitude Modulation şi OFDM Orthogonal Frequency Division Multiplexing. Modulaţia QPSK este o modulaţie de fază utilizată în televiziunea digitală standard pentru legături terestre în domeniul microundelor (prin radiorelee) şi pentru distribuţia programelor TV prin satelit. Utilizeaza 2 biti pe simbol. Modulaţia QAM este o modulaţie de fază şi de amplitudine utilizată în transmisiile TV prin cablu şi în cadrul legăturile terestre prin microunde. Modulaţia QAM are două variante mai des utilizate în televiziune 16-QAM şi 64-QAM, variante care diferă doar prin numărul de biţi alocat fiecărui simbol, 4 biti si respectiv 8 biti. Modulaţia OFDM este cunoscută şi sub forma: modulaţia COFDM Coded Orthogonal Frequency Division Multiplexing. Acest tip de modulaţie are la bază o mulţime de frecvenţe purtătoare (de ordinul miilor) care au particularitatea de a fi egal decalate (distanţate) în frecvenţă şi fiecare purtatoare de frecventa fiind modulata de tip QPSK sau QAM cu fluxul digital TV. Acest tip de modulaţie este utilizat în televiziunea digitală terestra (DVB-T) şi televiziunea terstră mobilă (DVB-H). Modulaţia 8VSB 8 Vestigial Side Band, este o modulaţie în amplitudine cu 8 nivele de amplitudine şi rest de bandă laterală, este un tip de modulaţie parţial utilizată în transmisiile terestre din U.S.A. (ATSC standard elaborat de Advanced Television Systems Committee). Componenta principală în cazul modulaţiilor de tip QPSK şi QAM este modulatorul în cuadratură cunoscut sub denumirea de modulator I/Q în care semnificaţia notaţiilor este: I - in phase (în unghi); Q amplitudine (distanţa faţă de centrul constelaţiei) [1]. Mixerul reprezintă o parte a modulatorului format dintr-un circuit electronic cu rol de multiplicator. La ieşirea mixerului se obţin benzile laterale ale semnalului modulate în amplitudine cu purtătoarea suprimată. În cazul modulaţiei de amplitudine informaţia este conţinută în amplitudinea purtătoarei. La ieşirea modulatorului de amplitudine, din punct de vedere al spectrului, se regăseşte purtătoarea împreună cu două benzi laterale situate simetric faţă de aceasta. Un mixer poate fi utilizat pentru realizarea unei modulaţii de amplitudine. În cazul particular când semnalul modulator nu are componentă continuă, la ieşire nu se vor regăsi decât benzile laterale fără frecvenţa purtătoare. Această caracteristică este utilă în cazul modulaţiei în cuadratură QAM. Page 2
3 1.1. Modulatorul în cuadratură (modulator I/Q) În televiziunea color analogică, modulatorul în cuadratură este folosit în sistemele PAL şi NTSC la transmiterea informaţiei de culoare. Schema bloc a unui modulator în cuadratură este prezentată în figura 1.1. Modulatorul în cuadratură conţine două mixere care primesc semnal de la acelaşi oscilator local, mixerul I primeşte semnal cu faza zero, iar mixerul Q primeşte semnal defazat cu 90. Semnalele decalate între ele cu 90 sunt în cuadratură şi nu se influenţează între ele, deci sunt independente. În acest fel rezultă două căi independente I şi Q pe care le urmează semnalul. După mixare acestea sunt însumate. Calea Q primeşte un semnal cosinusoidal iar calea I primeşte un semnal sinusoidal. Q Mixer Q Defazor 90 0 Sumator Oscilator I Mixer I Fig.1.1 Schema bloc a unui modulator în cuadratură I/Q Frecvenţa oscilatorului este de 70 MHz sau de 36 MHz. Se lucrează astfel pe o frecvenţă mică urmând ca în sistemul de emisie să realizeze o conversie în banda de bază a emisiei, la frecvenţe de ordinul sutelor de MHz în cazul transmisiei terestre cu acoperire locală, sau a zecilor de GHz în cazul transmisiilor prin radioreleu. Un modulator I/Q poate realiza o modulaţie pură de amplitudine, o modulaţie pură de fază sau o combinaţie între acestea în funcţie de tipul acestuia. Reprezentarea polară a semnalului de la ieşirea modulatorului este dată în figura 1.2. Page 3
4 Q Q A q φ Ai I I a) b) Fig.1.2 Reprezentarea polară a semnalului de la ieşirea modulatorului. a) pentru I = Q = 1; b) pentru I = 1 şi Q = 0 Vectorul corespunzător semnalului modulat este caracterizat prin două mărimi, amplitudinea A şi faza φ, a căror valori sunt determinate din reprezentarea polară potrivit relaţiilor: A A i + A q 2 2 = (1.1) 2 Aq ϕ = arctg (1.2) A 2 i Funcţionarea modulatorului în cuadratură presupune analiza următoarelor situaţii particulare: Semnalul poate avea valorile ±1 pe calea I iar pe calea Q valoarea zero. La ieşirea mixerului semnalul va arăta ca în figura 1.2.b. Semnalul poate avea valorile ±1 pe calea Q iar pa calea I valoarea zero. La ieşirea mixerului semnalul va arăta ca în figura 1.3.a. Pe ambele căi I şi Q semnalul poate avea valoarea ±1. În acest caz sunt posibile patru combinaţii, câte una în fiecare cadran, numite constelaţii. Diagrama de constelaţii este reprezentată în figura 1.3.b. Cazul prezentat este cazul particular al modulaţiei digitale de tip QPSK (Quadrature Phase Shift Keying), situaţie în care este comutată numai faza semnalului purtător φ. Constelaţiile posibile determinate de punctele de reprezentare a poziţiilor purtătoarei fiind la : 45 ; 135 ; 225 şi 315. Pentru fiecare combinaţie posibilă sunt necesare două valori, pentru căile I şi Q, rezultă Page 4
5 că putem transmite simultan doi biţi. Deci, un simbol în cazul modulaţiei QPSK are o secvenţă alcătuită din 2 biţi pentru fiecare poziţie din constelaţie. Deci, fiecare poziţie a constelaţiei poate asigura transmisia unei secvenţe de 2 biţi din fluxul digital de date (din TS Transport Streams). Q Q I I a) b) Fig.1.3 Reprezentarea polară a semnalului de la ieşirea modulatorului QPSK a) pentru I = 0 şi Q = 1; b) pentru I = Q = ±1 În practică, trebuie să se furnizeze celor două căi I şi Q datele conţinute în fluxul digital de date care trebuie transmis. Împărţirea datelor din flux digital pe cele două căi de intrarea a modulatorului se realizează cu ajutorul unui un circuit de mapare numit hartă (în engleză mapper ). Circuitul de mapare (denumit hartă) foloseşte un tabel cu ajutorul căruia furnizează cele două semnale i(t) şi q(t) intrării modulatorului. În cazul modulatorului QPSK rata de date la ieşirea modulatorului este la jumătate faţă de rata de date a fluxului digital de date de la intrare. Ca urmare banda necesară transmiterii informaţiei se reduce la jumătate. a) modulaţie QPSK b) modulaţie 16-QAM Fig.1.4 Reprezentarea constelaţiei în funcţie de tipul modulaţiei Page 5
6 Pe baza modulaţie de fază QPSK se poate trece la modulaţiile de ordin superior, obţinute prin modificarea simultană a fazei şi amplitudii, se obţin astfel celelalte tipuri de modulaţii folosite curent în televiziune, modulaţiile de tip 16- QAM şi 64-QAM (fig.1.4). Aspectul constelaţiei ţine de tipul de modulaţie şi este determinat de poziţiile posibile, în fază (unghi) şi/sau amplitudine (distanţa faţă de centru), care pot fi luate de către purtătoare. În cazul modulatorului purtătoarea este reprezentată de către semnalul generat de oscilator şi care poate avea frecvenţa de 70 MHz sau 36 MHz. În cazul modulaţiei 16-QAM se pot transmite simultan patru biţi pe simbol iar în cazul 64-QAM se pot transmite simultan şase biţi pe simbol, banda necesară transmiterii informaţiei reducându-se corespunzător acestei creşteri a numărului de biţi ai unui simbol de la ieşirea modulatorului. În concluzie: conform cu schema de modulaţie utilizată, fluxurile de date digitale (TS) sunt transmise în secvenţe de 2, 4 sau 6 biţi (şi 3 biţi în cazul modulaţiei 8 VSB); numărul diferitelor poziţii ale fazei şi/sau amplitudini pe care le poate avea purtătoarea în diagrama de constelaţie într-o secundă defineşte parametrul denumit Rată de Simbol (Symbol Rate); frecvenţa datelor (Rata de Bit Bit Rate) a fluxului (TS) de la intrarea modulatorului depinde de: tipul de modulaţie utilizat, Rata de Simbol stabilită, şi mărimea datelor adăugate pentru corecţia erorilor în receptor (FEC Forward Error Corection) Demodulatorul I/Q La recepţie, pentru a se putea realiza demodularea este necesară refacerea purtătoarei. Pentru aceasta, semnalul de la intrare (semnalul modulat digital iqmod(t)) este multiplicat de două ori. În acest fel frecvenţa a cărei valoare este egală cu de patru ori fecvenţa purtătoare se poate extrage folosind un filtru trecebandă plasat la ieşirea circuitului de refacere a purtătoarei. Schema bloc a demodulatorului este prezentată în figura 1.5. Purtătoarea este aplicată celor două circuite de mixaj. La circuitul de mixaj pentru calea Q purtătoare se aplică printr-un circuit de defazare cu În vederea obţinerii datelor iniţiale - data(t), după procesul de demodulare, semnalelele i(t) şi q(t) sunt aplicate unui circuit de de mapare. Page 6
7 I i(t) iqmod(t) Q q(t) Circuit de demapare data(t) Defazor 90 0 Circuite de refacere a purtătoarei Fig.1.5 Schema bloc a demodulatorului I/Q În figura 1.6 sunt ilustrate formele de undă ale semnalelor în diferite puncte ale demodulatorului I/Q. data(t) i(t) q(t) I(t) Q(t) iqmod(t) i(t) demodulator q(t) demodulator Diagrama de constelaţii Fig.1.6 Formele de undă ale demodulatorului I/Q Page 7
8 Se observă că semnalele demodulate i(t) şi q(t) au suprapuse semnale care au frecvenţa dublă faţă de semnalul de bază. Această situaţie se rezolvă prin introducerea unor filtre trece-jos până în circuitul de-mapper. Este foarte important ca tabelele după care lucrează circuitele de mapare (mapper) şi demapare (de-mapper) să fie identice. Foarte des demodularea semnalelor modulate în cuadratură este realizată cu circuite de demodulare care se bazează pe eşantionarea semnalului de bază cu o frecvenţă de patru ori mai mare ca cea a semnalului modulat (o perioadă completă a purtătoarei este eşantionată în patru puncte (fig.1.7). De asemenea este foarte important ca frecvenţa de eşantionare să fie în sincronism cu purtătoarea. Această metodă defineşte demodularea I/Q cu f s /4. Fig.1.7 Demodulator în cuadratură cu frecvenţa de eşantionare mai mare decât frecvenţa purtătoare Detaliu aplicativ Este bine sa ne reamintin ca interfaţarea între echipamente pentru a asigura transferul informaţiei digitale sub forma pachetelor TS Transport Streams, este asigurată prin utilizarea a două tipuri de interfeţe: interfeţe paralele şi interfeţe seriale. Interfaţa paralelă este o interfaţă sincronă cunoscută sub denumirea de SPI Synchronous Parallel Interface. Acest tip de interfaţă prezintă 11 pini de legătură: 8 pentru semnale de date (Parallel Data Path), 1 pentru semnal de clock, 1 pentru semnal de sincronizare (Psync) şi 1 pentru semnal de validarea a datelor transmise (Dvalid). Conectorul unei interfeţe SPI standard are 25 de pini şi poate asigura o rată variabilă cu maximul de 108 Mbit/s pentru Data Path. Nivelul electric poate fi LVDS Low Voltage Differential Signal pentru conexiuni externe scurte între diferite componente ale echipamentului sau poate fi un nivel LVTTL Low Voltage TTL pentru conexiuni scurte dintre echipamente identice. Interfaţa serială este o interfaţă asincronă cunoscută sub denumirea de Page 8
9 ASI Asinchronous Serial Interface care asigură o rată constantă a ratei de bit de 270 Mbit/s print-un cablu coaxial cu impedanţa de 75 Ω şi conector standard de tip BNC. Acest tip de interfaţă este utilizată pentru conexiuni între diferite componente ale echipamentului dispuse la distanţe ceva mai mari. 2. Transmisia semnalelor TV digitale Transmisia semnalelor digitale de televiziune (semnal de imagine, semnal de sunet însoţitor şi informaţii auxiliare) poate fi efectuată prin console digitale special organizate sau prin canale digitale de radiocomunicaţii cu utilizare generală. Pentru fiecare tip de linie de transmisie se alege metoda de modulaţie şi demodulaţie. Transformarea semnalului în modulator poate fi cu transpunere de spectru a informaţiei video/audio/date în regiunea frecvenţelor înalte, sau fără transpunere, semnalul video TV modulând un semnal de frecvenţă intermediară. Există situaţii cu caracter local în care semnalul TV digital este transmis ca semnal video prin intermediul cablurilor de transmisie şi a interfeţelor de tip paralel sau serial. Transmisia semnalelor digitale către punctele de utilizare poate fi: 1. Transmisie prin cablu (coaxial sau optic); 2. Transmisie prin satelit; 3. Transmisie cu emisie terestră (prin radioreleu sau cu acoperire locală). Este bine să avem în vedere că semnalele video de televiziune pot fi transmise direct ca semnale video atunci când transmisia se face pe distanţe mici, în interiorul studiourilor TV sau între echipamente ce pot fi conectate prin cabluri, de regulă temporar, pentru transmisii în reportaj. În cazul în care transmisiile trebuie făcute pe distanţe mari, cum este cazul transmisiilor efectuate de către unele servicii specializate de televiziune: serviciul de televiziune prin cablu DVB-C; serviciu de televiziune prin satelit DVB-S; serviciu de televiziune terestră DVB-T. transmisiile se fac prin folosirea undelor radio, deci prin utilizarea unor purtătoare de radiofrecvenţă. Transmisia semnalelor TV obţinute în format digital în cadrul studioului de televiziune poate fi transmis intrastudiou prin cablu paralel pe distanţe scurte de la un aparat la altul pentru diverse prelucrări şi utilizări. În cazul în care este nevoie ca semnalul digital să fie transmis la distanţe mari se foloseşte cablul coaxial sau cablul cu fibră optică. Trebuie reţinut că transmisiile de semnale digitale TV prin cablu coaxial sau optic în cadrul televiziunii prin cablu (CATV CAble TeleVision) pentru Page 9
10 marele public se face în radiofrecvenţă. În acest caz, semnalele video digitale TV ale tuturor programelor multiplexate într-un flux DVB sunt prelucrate potrivit unor algoritmi specifici stabiliţi prin standarde [2]. Transmisia în radiofrecvenţă presupune modularea digitală de către fluxul digital TV a unei (sau unor) purtătoare cu frecvenţe stabilite în benzilor de frecvenţă alocate transmisiilor de televiziune [1]. În acest capitol se vor face referiri la transmisiile prin cablu optic si la transmisia terestra prin radioreleu. Referiri complete pot fi studiate din lucrarea [1] Transmisia prin cablu fibra-optica Transmisia semnalelor TV digitale prin cablu fibro-optic foloseşte transmisia în banda de bază sau modulaţia, în special modulaţia diferenţială de fază. În figura 1.8 este prezentată schema bloc de transmisie digitală în banda de bază. Fig.1.8 Schema bloc a transmisiei prin cablu fibră optică a semnalelor TV digitale Deşi se foloseşte o purtătoare optică cu o frecvenţă foarte mare, procedeul este considerat în banda de bază, deoarece după fotodetecţie se obţine un semnal electric cu spectrul de frecvenţă plasat în banda de bază a semnalului modulator. Semnalul digital a k { 0,1}, format din impulsuri de curent, modulează radiaţia luminoasă a sursei în aşa fel, încât puterea emisă în canal depinde de curentul de comandă printr-o relaţie liniară. Impulsurile optice emise se propagă prin fibra optică, astfel că puterea recepţionată de fotodiodă este: ( t = ak h( t kt ) (1.1) p ) k = în care: T este perioada impulsurilor, iar funcţia de pondere h(t-kt) trebuie să redea forma impulsului emis ( t kt ) h dt = 1. Page 10
11 Fotodioda receptoare transformă impulsul optic recepţionat într-un semnal electric, astfel că la ieşirea amplificatorului se obţin impulsuri de curent de forma: e ( t) = anhi ( t kt ) + in ( t) t= kt (1.2) i n Ieşirea fotodiodei receptoare este filtrată (integrată) pe durata unei perioade, ieşirea integratorului fiind compensată cu un prag de decizie X. Dacă ieşirea integratorului depăşeşte pragul X la momentul kt, se decide valoarea 1, în caz contrar se decide valoarea 0. Datorită limitării benzii de transmisie, determinate de fibra optică, de dispozitivele opto-electronice de la emisie şi de la recepţie şi de circuitele electronice asociate, impulsul detectat se lărgeşte pe durata T a unui simbol. Aceasta constituie cauza producerii fenomenului de interferenţă a simbolurilor, care poate afecta deciziile privind simbolurile recepţionate. Reducerea interferenţei simbolurilor se poate obţine prin utilizarea fibrelor optice cu dispersie redusă şi prin asigurarea formei corespunzătoare a impulsurilor în punctul de decizie [1]. 3. Transmisia terestră a semnalelor digitale TV 3.1. Particularitati ale modulatie digitale pentru transmisia terestra Transmisia terestră a semnalelor digitale de televiziune se face în scopul transportului acestora la distanţe mari, din aproape în aproape, prin intermediul staţiilor de radioreleu şi pentru acoperirea unei arii locale cu semnale de televiziune în folosul marelui public, aceasta din urmă fiind o transmisie (emisie) terestră cu acoperire locală. Transpunerea spectrului fluxului digital video în banda de frecvenţă a canalului de radiofrecvenţă poate fi realizată prin diverse metode din care amintim: modularea unei frecvenţe intermediare şi transpunerea spectrului de medie frecvenţă în banda de frecvenţă a canalului de radiofrecvenţă; modularea directă a purtătoarei de radiofrecvenţă; În prezent, echipamentele moderne de transmisie cu acoperire locală utilizează procedeul sintezei digitale a purtătoarelor de radiofrecvenţă, cu frecvenţă intermediară sau cu frecvenţă în banda de emisie. Modulaţia digitală este o modulaţie de fază multinivel a purtătoarei în care fluxul digital, sub formă binară, este grupat (mapat) în multibiţi, formaţi din m Page 11
12 biţi, care se asociază cu faza purtătoarei după o regulă oarecare. Numărul de niveluri ale parametrului modulat (faza) este egal cu numărul de multibiţi distincţi N = 2 m, astfel încât rezultă o modulaţie binară, cuaternară, octală ş.a.m.d. Dacă se iau în consideraţie distorsiunile inter-simbol, influenţa dintre canale, instabilitatea parametrilor aperturii, folosirea schemelor logice, ale căror viteze de lucru sunt direct proporţionale cu frecvenţa de tact a fluxului digital şi cu numărul poziţiilor de fază, se constată oportunitatea folosirii modulaţiei cuaternare de fază. În figura 1.9 este prezentată structura modulatorului cu modulaţie cuaternară de fază. Fluxul digital de simboluri binare este împărţit în două fluxuri, de exemplu, de simboluri pare FP şi de simboluri impare FI. După o codare liniară, cele două fluxuri modulează faza celor două modulatoare, ale căror frecvenţe purtătoare se află în cuadratură. Alocarea fazelor se face fie după formula: π π π + k, fie după k, în care k = 0, 1, 2, Fig.1.9 Structura sistemului cu modulaţie cuaternară de fază Problema esenţială a transmisiilor cu modulaţie de fază este refacerea la recepţie a sincronizării şi sinfazării purtătoarei. Purtătoarea poate fi transmisă pe un canal separat sau se obţine prin prelucrarea semnalului cu modulaţie de fază recepţionat. În ultimul caz, purtătoarea se obţine la recepţie cu fază nedeterminată, egală cu multiplu de 2π/N. Nedeterminarea poate fi evitată dacă se foloseşte modulaţia diferenţială de fază, conform căreia, informaţia multibitului de date este ataşată unui salt al fazei semnalului modulat faţă de valoarea acesteia pe un interval elementar anterior. Page 12
13 3.2. Transmisia semnalelor digitale TV prin radioreleu Transmisia digitală prin radioreleu se realizează pe frecvenţe mai mari 10 GHz, în domeniul microundelor. Condiţiile dificile de propagare a undelor radio la aceste frecvenţe nu afectează calitatea transmisiei, datorită posibilităţii de regenerare a semnalelor în mai multe puncte intermediare decât în transmisia analogică. Aparatura liniilor digitale poate fi mai compactă, mai fiabilă şi mai simplă în exploatare decât aparatura liniilor analogice. În transmisiile digitale în gama (10 40) GHz valorile frecvenţei intermediare sunt de regulă de 70 MHz dar pot fi şi mai ridicate pentru satisfacerea unor condiţii relative la banda de frecvenţă, care depinde atât de viteza de transmisie cât şi de metoda de modulaţie. De pildă, frecvenţa intermediară poate fi de 750 MHz pentru 100 Mbit/s şi de 1,7 GHz pentru 200 Mbit/s. În transmisiile digitale prin radioreleu se poate folosi unul din tipurile de modulaţie QPSK sau QAM alegerea fiind determinată în mare măsură de toleranţa la zgomot. Operaţia de modulare poate fi efectuată fie direct asupra purtătoarei de radiofrecvenţă, fie asupra unei frecvenţe intermediare. În punctele de regenerare se efectuează, de cele mai multe ori, demodularea semnalului digital şi retransmiterea lui, având ca efect diminuarea efectului de acumulare a erorilor de transmisie. Producătorii de echipamente au promovat metoda modulării de către fluxul digital TV a unui semnal de frecvenţă intermediară cu valoarea de 70 MHz. Pentru o folosire eficientă a spectrului de radiofrecvenţă, este de dorit ca banda de frecvenţă a undei de radioreleu să fie limitată. În acest caz apar distorsiuni ale impulsurilor de cod care vor conduce la apariţia perturbaţiilor inter-simbol în combinaţiile de cod, mărind astfel rata erorilor. În figura 1.10 este reprezentată schema bloc a unei staţii de emisie de radioreleu de capăt, la nivelul unui studio de televiziune. Prelucrările principale vizează codificarea MPEG a informaţiilor video, audio şi de date suplimentare care pot proveni de la surse digitale sau chiar analogice. Fluxurile digitale formate din pachete digitale TSP Transport Stream Packet ale mai multor programe de televiziune sunt multiplexate într-un flux digital TV denumit flux multiplex TS Transport Stream şi prin intermediul interfeţelor seriale sau paralele sunt transferate blocurilor de modulare digitală pe o frecvenţă intermediară de 70 MHz. Semnalul TV modulat QPSK sau QAM este convertit în domeniul micrundelor, amplificat şi emis prin intermediul antenei staţiei intermediare de radioreleu. Page 13
14 În staţiile intermediare de radioreleu are loc un proces de recepţie, demodulare refacere a fluxului digital TV apoi acesta este din nou modulat si convertit pentru o emisie mai departe în lanţul de radiorelee. De regulă emisia se face pe o frecvenţă diferită de frecvenţa de recepţie. Program TV-1 Program TV-4 Video Audio Date Video Audio Date Codor 1 MPEG Codor 1 MPEG TSP1 TSP2 TSP3 TSP4 MUX şi Interfeţe PDI, SDI TS Modulator digital QPSK; QAM FI 70 MHz Emiţător microunde şi Convertor de frecvenţă Fig.1.10 Schema staţiei TV de emisie radioreleu de la studioul de producţie Dacă staţia de radioreleu este o staţie terminală se realizează o recepţie de radioreleu şi după procesări specifice se poate asigura o emisie TV în aria terestră de acoperire locală. În procesul de multiplexare intră pachetele specifice programelor TV, notate în reprezentare TSP şi care au lungime fixă de 188 bytes sau 204 bytes dacă au presetat algoritmul de corecţie RS Reed Solomon. Totodată, în procesul de multiplexare are loc şi introducerea în fluxul digital a unor informaţii suplimenatre ca de exemplu introducerea unei tabele cu numele programelor din conţinutul fluxului digital multiplex TS. Tabela este cunoscută ca tabela NIT Network Information Table. Acest parametru impreună cu alţi parametri nou introduşi la multiplexare duc la creşterea ratei fluxului TS. Pentru a menţine rata de transmisie constantă a fluxului TS sunt generate şi introduse pachete cu conţinut nul printr-o procedură denumită Bit Stuffing. Pachetele de nul sunt identificate şi eliminate la recepţie. Fiecare pachet din TS este precedat de un header cu dimensiunea standard de 4 bytes (pot fi excepţii) care include: sincronizarea de byte, PID Program Identifies, care este un număr de identificare a conţinutului informaţiei din pachet (video, audio, date) pentru un anume program TV, şi alte informaţii. Page 14
15 După header urmează biţii de informaţie utilă care formează aşa numitul payload cu dimensiunea de 184 bytes respectiv 200 bytes. Deci, în multiplexor are loc îmbinarea severă a pachetelor de informaţii corespunzătoare celor 4 la 6 programe TV cu alte date şi informaţii (tabela NIT, tabela EIT - Event Information Table, care descrie programele transmise, Teletxt, etc) pentru a asigura un flux digital multiplex TV denumit TS Transport Stream. Teletextul poate fi adăugat şi la acest nivel al mutiplexorului deoarece informaţiile Tx nu sunt părţi ale informaţiilor video din linia activă TV şi care în anumite sitiaţii nu pot fi codate de către codorul MPEG [1]. Rezumat Modulatia digitala a unei purtatatoare de radiofrecventa de catre fluxul DVB asigura codificarea informatiei. Urmeaza procesul transpunerii semnalului modulat in banda de emisie pe o singura frecventa purtatoare sau pe un numara mare de frecvente ca in cazul transmisie terestre cu acoperire locala. Sisietmele TV de transmisie a informatiei au character local, intrastudiou, prin cablu sau prin emisie de RF pentru acoperire locala. Modulatiile digitale verificate si standardizate pentru televiziune sunt cele QPSK si QAM iar pentru transmsia terestra locala se foloseste si codarea OFDM. Bibliografie [1] George Nicolae, Dan Lozneanu, Televiziune. Analog si Digital. Editura Universităţii Transilvania, Braşov ISBN , 227 pagini. [2] Abe Electronica S.P.A.: Broadcast engineer s handbook. Caravaggio Italy, 1999 [3] ETSI TR V : Digital Video Broadcasting (DVB); Implementation guidelines for DVB terrestrial services; Transmission aspects. ETSI [4] Mitrofan, Gh.: Televiziunea digitală. Editura Academiei, Bucureşti, 1986 Page 15
16 Test de autoevaluare Intrebari: Bifaţi căsuţa potrivită: 1. Tipurile de modulaţie digitala utilizate in televisiune sunt: QPSK modulatie de faza pentru DVB-S; QAM - modulatie de faza si de amplitiudine pentru DVB-C si T; COFDM este o codare de transmisie locala cu salt in frecventa. Adeva rat Fals 2. Transmisia semnalelor digitaletv către punctele de utilizare poate fi: Transmisie prin cablu (coaxial sau optic); Transmisie prin satelit; Transmisie cu emisie terestră (prin radioreleu sau cu acoperire locală); Transmisie prin internet. 3.Frecventa oscilatorului din modulatorul digital I/Q poate fi: 36 MHz sau 70 MHz 4.Modulatia digitala in televiziune se poate face prin: modularea unei frecvenţe intermediare şi transpunerea spectrului de medie frecvenţă în banda de frecvenţă de transmisie; modularea directă a purtătoarei de radiofrecvenţă de emisie generate prin sinteza de frecventa; 4. In schema staţiei TV de emisieprin radioreleu, modulatorul este de tip PSK sau FSK Răspuns corect: 1 adevărat; 2 adevărat; 3 adevărat; 4 adevărat; 5 fals; Page 16
Microsoft Word - 01_Introducere.doc
1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai multMicrosoft Word - Curs01 Principii ale radiodifuziunii
Cursul 1 PRINCIPII ALE COMUNICAŢIILOR IN RADIODIFUZIUNE Cuprins 1.1 Legaturi si servicii de radiocomunicatii 1.2 Domenii de frecvenţă utilizate în radiodifuziune 1.3 Funcţii ale elementelor sistemelor
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multTehnologia DVB-T Platformă de laborator Tehnologia DVB-T 1. Noţiuni teoretice Televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și te
Platformă de laborator 1. Noţiuni teoretice Televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea pe canale de telecomunicații a imaginii în mișcare.
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multMicrosoft Word - Camera video adaugata intr-o retea CATV2.doc
CUM SE POATE ADAUGA UN SEMNAL DE LA O CAMERA VIDEO DE SUPRAVEGHERE INTR-O RETEA DE CABLU SI A FI VIZIONATA PE TELEVIZOARELE DIN CASA Sunt foarte multi utilizatori care-si doresc posibilitatea monitorizarii
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multKein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Mai multep0126
EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER
Mai multCuprins
Cuprins 1. Introducere 2. Modele și limbaje pentru specificația sistemelor 3. Interfețe de comunicație 4. Periferice pentru sisteme dedicate 5. Microcontrolere 6. Procesoare dedicate 7. Dezvoltarea programelor
Mai multPowerPoint Presentation
1 Toate erorile unui circuit de eşantionare-memorare se pot deduce cantitativ din specificaţiile tehnice ale circuitului, cu excepţia erorii generate de timpul de apertură, fiindcă această eroare este
Mai multVI. Achiziția datelor în LabVIEW
VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:
Mai multMicrosoft Word - Tema 06 - Convertoare analog-numerice.doc
Convertoare analog-numerice (ADC) Convertoarele analog-numerice sunt circuite electronice (în variantă integrată sau hibridă) care, printr-un algoritm intrinsec de funcţionare, asociază valorilor tensiunii
Mai multTeste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode
Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea
Mai multAVS5010.indd
Emiţător / receptor AV fără cablu 2.4 GHz Instrucţiuni de utilizare (Citiţi cu atenţie înainte de utilizare!) AVS5010 011 0336 Instrucţiuni importante de securitate Dacă aparatul este utilizat corespunzător,
Mai mult1
1. Funcţionarea echipamentelor într-o reţea locală Placa de reţea (NIC-Network Interface Card) este o placă cu circuite integrate poate fi preinstalată în calculator sau se montează într-un slot de extensie
Mai multProiect MINISTERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR AL REPUBLICII MOLDOVA МИНИСТЕРСТВО ИНФОРМАЦИОННЫХ ТЕХНОЛОГИЙ И СВЯЗИ РЕСПУБЛИКИ М
Proiect 05.2016 MINISTERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR AL REPUBLICII MOLDOVA МИНИСТЕРСТВО ИНФОРМАЦИОННЫХ ТЕХНОЛОГИЙ И СВЯЗИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА O R D I N ПРИКАЗ 2016 Chişinău Nr. Cu privire
Mai multMicrosoft Word - Laboratorul 03 Antene de radiodifuziune (Radio și TV)
Laboratorul 3 (Radio și TV) Cuprins. Antene pentru radio 2. Antene pentru televiziune Obiective Parcurgerea teoretică și practică a acestei unități de învatăre urmărește: Aprofundarea cunoștințelor privind
Mai multMicrosoft Word - IngineriF_A.DOC
Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00
Mai multCAIET DE SARCINI LICITATIE 2012
CAIET DE SARCINI PENTRU ORGANIZAREA PROCEDURII DE SELECŢIE COMPETITIVE ÎN VEDEREA ACORDĂRII LICENŢELOR DE UTILIZARE A FRECVENŢELOR RADIO ÎN SISTEM DIGITAL TERESTRU DE TELEVIZIUNE 2014 CUPRINS CAPITOLUL
Mai multPowerPoint Presentation
Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul
Mai mult2
Demodularea semnalelor SK+PSK - metoda cea mai utilizată pentru demodularea semnalelor SK+PSK este metoda MQ, datorită proprietăţii acestor semnale de a putea fi exprimate ca semnale MQ. - există două
Mai multMicrosoft Word - OFDMprz_19_3.doc
8. Consideraţii privitoare la egalizarea canalului în sistemele OFM - Egalizarea canalului poate fi realizată atât în domeniul timp cât şi în domeniul frecvenţă - Egalizarea în domeniul frecvenţă, mai
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai mult6
OMPONENTE PASIVE SPEIALE 161 6.4. Linii de întârziere Domeniul radioelectronic a impus realizarea unor dispozitive care să asigure întârzierea unor semnale pe timpul prelucrării acestora. Televiziunea,
Mai multSubiecte
Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele
Mai multTechnical Regulation
ROIR 03 REGLEMENTARE TEHNICĂ pentru interfaţa radio privind sisteme de transmisiuni de date de bandă largă 1 1. Consideraţii de bază Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multFILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE
FILTRE ACTIVE BIQUAD REALIZATE CU CIRCUITE DE INTEGRARE. SCOPUL LUCRĂRII Măsurători asupra unor filtre active biquad de tip RC realizate cu circuite de integrare.. ASPECTE TEORETICE Considerăm funcţia
Mai multMidland 278 manual
Statie radio CB Midland 278 Manual de utilizare in Limba Romana Statia MIDLAND 278 reprezinta o arta in ingineria de inalta performanta. Proiectata pentru functionarea in banda CB, acest pachet compact
Mai multMicrosoft Word - S_c63.doc
216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii
Mai multNr Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de d
Nr. 001 - Analizor de spectru pana la 1 GHz (prima parte) - DTMF cu 4 sau 8 canale - Microemitator UHF - Receptor pentru banda de 7MHz - Analizor de distorsiuni armonice Nr. 002 - Analizor de spectru pana
Mai multMicrosoft Word - GMSK_18_19_P2.doc
Recuperarea purtătorului local şi a tactului de simbol ( ) FTB-f 1 FTB-f 0 Fig.9 Schema bloc a circuitului de recuperare a f s şi f l - ecuaţiile care descriu funcţionarea metodei sunt: F 1 F 0 FTB JF
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare
Mai multMicrosoft Word - Probleme-PS.doc
PROBLEME PROPUSE PENTRU EXAMENUL LA PRELUCRAREA SEMNALELOR a) Să se demonstreze că pentru o secvenńă pară x[ n] x[ n] este adevărată egalitatea X( z) X( z) b) să se arate că polii (zerourile) acestei transformate
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multPowerPoint Presentation
Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura
Mai multMicrosoft Word - CMT 08 Amps.doc
SISTEMUL DE TELEFONIE CELULARĂ AMPS 1. Introducere Elementele de bază pentru conceptul celular - 1947, prin anii '70 firma Bell Telephone a conceput şi brevetat un sistem celular. Pornind de aici, AT&T
Mai multOPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1
OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR Prelucrarea imaginilor 2 Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din imaginea initiala folositi pentru calculul valorii unui pixel din imaginea
Mai multMicrosoft Word - Lab1a.doc
Sisteme de numeraţie şi coduri numerice 1.1. Sisteme de numeraţie 1.2. Conversii generale între sisteme de numeraţie 1.3. Reprezentarea numerelor binare negative 1.4. Coduri numerice 1.5. Aplicaţii In
Mai multPowerPoint Presentation
Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf
Mai multPowerPoint Presentation
Utilitarul Measurements and Automation Explorer 1 2 3 4 5 Traditional NI-DAQ Version 6.9.3 7.0 7.0.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.4.1 7.4.4 7.5 LabVIEW Version 5.0.1 5.1 5.1.2 6.0 6.1 7.0 7.1 8.0 8.2 8.5 8.6 2009
Mai multMicrosoft Word - RECEPTOR CD 202E
RECEPTOR CD/USB/MP3/WMA Made for ipod şi Made for iphone Intrare AUX frontală Copie de rezervă pentru memorie Sunet Ieşire de preamplificator audio 2 V/pe 4 canale CARACTERISTICI Redare CD/USB/MP3/WMA
Mai multMicrosoft Word - Curs1.docx
1. REPREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN CALCULATOR 1.1. CONCEPTUL DE DATĂ ȘI INFORMAȚIE Datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă organizată care să permită luarea unor
Mai multVariante ale magistralei PCI
Variante ale magistralei PCI Magistrala PCI-X Magistrala PCI Express Variante pentru calculatoare portabile Variante pentru sisteme industriale 1 Variante pentru calculatoare portabile Mini PCI Standarde
Mai multMicrosoft Word - Rezumat si Teza de doctorat v3.9c
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea
Mai multCalitate aer comprimat Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei
Masurarea calitatii aerului comprimat conform ISO 8573 Continut de ulei rezidual - particule - umezeala Masurare continut ulei rezidual OIL-Check 400 Pentru masurarea permanenta si foarte precisa a continutului
Mai multChapter 5 Signal Encoding Techniques
Metode de access la mediu de transmisie (multiplexare) Multiple Access protocols Un canal comun de transmisie Doua sau mai multe transmisiuni simultane ale nodurilor din retea: Interferente Numai daca
Mai multSlide 1
Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda radu@comm.pub.ro Ș.l. dr. ing. Cristina Oprea cristina@comm.pub.ro Site disciplină: www.comm.pub.ro/preda/apdsv Analiza
Mai multAnunt concurs extern tehnicieni la DSNA SIBIU - martie
ANUNȚ Privind organizarea concursului / examenului extern pentru ocuparea posturilor vacante de tehnician PNA/CNS în cadrul DSNA Sibiu (1) R.A. ROMATSA DSNA SIBIU anunță organizarea unui concurs / examen
Mai multBluetooth, prezent şi perspective
OFDM, tehnică de transmisie cu codare a datelor Ciprian Comşa, Ion Bogdan* *Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Cuvinte cheie. Modulaţie, OFDM, multipurtătoare, codare, probabilitate de eroare. Rezumat.
Mai multBazele spectroscopiei si laserilor
Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,
Mai multMicrosoft Word - DCE - lucrarea 5.doc
LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,
Mai multRedresoare comandate.doc
7..1. Redresor monofazat, in punte, complet comandat, cu sarcina rezistiva. Masurarea tensiunii de iesire functie de unghiul de comanda 1. Se realizeaza circuitul din figura 7..1. 2. Mutati comutatorul
Mai multMicrosoft Word - intro_msp430.doc
PREZENTAREA GENERALA A ARHITECTURII (TEXAS INSTRUMENTS) Familia de microcontrolere incorporează o unitate centrală (CPU) tip RISC de 16 biţi, periferice specializate, memorie internă de tip ROM şi RAM,
Mai multInterfețe și Protocoale de Comunicații Arduino-Port Paralel Arduino. Laborator 1- Portul Paralel 1 Caracteristici generale Arduino UNO este o placă de
Arduino. Laborator 1- Portul Paralel 1 Caracteristici generale Arduino UNO este o placă de dezvoltare bazată pe un microcontroller ATmega 328P pe 8 biți cu 32kB memorie flash. Placa de dezvoltare conține:
Mai multMicrosoft Word - Laboratorul 3.doc
Laboratorul 3 Implementarea interfetelor cu mediul exterior Obiective Acest laborator isi propune sa prezinte modul de realizare a unor interfete cu mediul exterior astfel incat sa se poata trimite date
Mai multControlerul LCD
Controlerul LCD Controlerul LCD poate comanda direct un afisor de tip tip LCD, generand in mod automat tensiunile de comanda necesare pentru segmente (notate SEG, SP sau S) si electrozii comuni (notati
Mai multSistem de supraveghere video inteligent cu localizarea automata a evenimentelor de interes SCOUTER, cod proiect PN-II-IN-DPST , contract nr
-Rezumat- ETAPA II: Algoritmi de procesare si analiza a continutului video - Raport stiintific si tehnic - 1. Introducere In ultimele doua decenii volumul de date achizitionat a cunoscut o rata exponentiala
Mai multMicrosoft Word - Subiecte scs1lab 2010_V03.doc
Pentru circuitul din figura: Subiectul 1 Y(s) a. Calculati functia de transfer, reprezentati diagramele Bode si determinati valoarea frecventei de taiere. b. ealizati circuitul si masurati amplificarea
Mai multLucrarea 10
Lucrarea 10. Studierea facilitatilor senzoriale, de calcul si de comunicatie ale unei placi de tip Arduino 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea isi propune sa prezinte facilitatile de calcul, senzoriale si
Mai multPowerPoint Presentation
Compatibilitate Electromagnetică Standardizare şi Testare Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări Facultatea de Inginerie Electrică Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro
Mai multGenerarea semnalelor standard 1 Scopul lucrării Familiarizarea cu modul de generare şi reprezentare în mediul Matlab a semnalelor de test, considerate
Generarea semnalelor standard Scopul lucrării Familiarizarea cu modul de generare şi reprezentare în mediul Matlab a semnalelor de test, considerate standard în ingineria sistemelor automate. Însuşirea
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei
Mai multMicrosoft Word - 1-Introducere.doc
1. Cuprins Cuprins modul 1.1. DefiniŃii. Istorie: prima comunicańie cu protocol 1.2. InterfeŃe paralele şi seriale 1.3. Verificarea corectitudinii datelor transmise cu bit de paritate 1.4. olul unui buffer
Mai multMicrosoft Word - 4-Interfete paralele.doc
4. Cuprins modul 4.1. neprogramabile 4.2.Interfaţa paralelă programabilă 4.3.Protocoale de transfer 4.4.Programarea circuitului de interfaţă paralelă 4.5.Exemplu de implementare Cuprins Introducere După
Mai multMicrosoft Word - Mod_Cod_adaptive_1_19.doc
Modulaţii codate utilizate în transmisiunile cu debit binar ridicat - Modulaţiile codate reprezintă un ansablu între constelaţia de modulare, codul corector, numrele de biți codați și necodați mapați pe
Mai multC10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la
C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate
Mai multPowerPoint-Präsentation
Universitatea Transilvania din Braşov Laboratorul de Vedere Artificială Robustă şi Control Sisteme cu MicroProcesoare Curs 05 Convertorul analog numeric Tiberiu Teodor COCIAȘ 1 Cuprins Generalității Principiu
Mai multSoclu cu temporizator încorporat pentru seria 34 Elevatoare și macarale Mașini de împachetare Semaforizare SЕRIA 93 Mașini de îmbuteliere Depozite gli
Soclu cu temporizator încorporat pentru seria 34 Elevatoare și macarale Mașini de împachetare Semaforizare SЕRIA Mașini de îmbuteliere Depozite glisante Panouri de control Tablouri de distribuție, comandă
Mai multInterfețe seriale
Interfețe seriale RS-232 RS-422 RS-485 I 2 C SPI USB CAN Sisteme de calcul dedicate (03-3) 06.11.2018 1 CAN Prezentare generală Transmisia datelor Formatul mesajelor Aplicații Exemple de circuite de interfață
Mai multLucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
Mai multMicrosoft Word - Prezcap1.doc
CAPITOLUL 1: NOŢIUNI DE METROLOGIE 1.1 TERMINOLOGIE Măsurarea; Măsură şi măsurare; Metrologia; Metoda de măsură; Principiul de măsură; Procesul de măsură; Rezultatul măsurării; Exactitatea măsurării; Incertitudinea
Mai multGTA4SpecMkII_RO.indd
Amplificator 7 607 792 134 www.blaupunkt.com ROMÂNĂ Garanţie Oferim o garanţie de producător pentru produsele achiziţionate în Uniunea Europeană. Condiţiile garanţiei pot fi consultate la www.blaupunkt.de
Mai multMicrosoft Word - Lucrarea 14.doc
L u c r a r e a n r. 4 STUDIUL GOLURILOR DE TENSIUNE ÎN INSTALAŢIILE ELECTEICE. Probleme generale Golul de tensiune este definit ca fiind scăderea amplitudinii sau a valorii eficace a reţelei până la valoarea,2
Mai multGateway Cloud Turck
Criptarea cap-cap a tuturor comunicaţiilor (TLS v1.2, AES128/ AES256) 5 x porturi Ethernet 1 x Interfaţă CAN 1 x Interfaţă serială RS232/RS485 Client/Server Modbus TCP Master/Slave Modbus RTU Server OPC-UA
Mai multfm
Instrucţiuni de operare Display TFT color 1286.. Descrierea dispozitivului Display-ul TFT color aparţine sistemului de videointerfonie al firmei Gira şi serveşte la extinderea staţiilor de interior. Menu
Mai multGHID de conectare a modemului Huawei HG-510a la Internet Stimate client, Vă mulțumim că ați ales serviciile Moldtelecom de Internet fix în bandă largă care vă oferă o experiență inedită în realizarea activităților
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 3 2012/2013 Capitolul 2 n 1 0 0 377 T 0 2 1 f 1 c0 2,9979010 0 0 2 0 c 0 f 8 m s n r 0 n T 2 1 f c0 c n c 0 0 n f ITU G.692 "the allowed channel frequencies are based on a 50 GHz grid with the reference
Mai multTM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand
TM200 Live Tour guide Sistem audio mobil Sistemul de comunicare audio Tour guide este util in cel putin 3 situatii si vine cu avantaje clare: 1) Cand trebuie sa va faceti auzit, de catre intreg grupul
Mai multBDV-EF1100
Sistem Blu-ray Disc /DVD Home Theatre >Ascultare cu o singură atingere prin intermediul Bluetooth >Simţiţi atmosfera de pe stadion acasă >Experienţă în Full HD 3D BDV-EF1100 RO Începeţi aici Ghid de pornire
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multcarteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf
Lect ia3 Diagrame Veitch-Karnaugh 5.1 Noţiuni teoretice Diagramele Veich-Karnaugh (V-K) sunt o modalitate de reprezentare grafică a funcţiilor logice. Pentru o funct ie de N variabile, diagrama corespunz
Mai multUniversitatea Transilvania Braşov Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Catera de Electronică şi Calculatoare Construcţia şi de
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Catera de Electronică şi Calculatoare Construcţia şi depanarea PC-urilor 2009.11.23 ş.l. dr. ing. Kertész
Mai multMicrosoft PowerPoint prezentare strategie MHz.ppt
Strategia privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor BWA la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz Cătălin MARINESCU Preşedinte Bucureşti, 20 iunie 2011 Sumar Istoric (cadru general) Situaţia
Mai multAMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de
AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de interconexiune. Acest proces ţine cont de o serie
Mai multAUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la
AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module
Mai multModul Modbus ASCII SISTEME DE COMUNICATIE CURS 5 - Constantinescu Catalin Atunci cand se foloseste modul MODBUS ASCII fiecare octet din mesaj
2.3.5.2 Modul Modbus ASCII Atunci cand se foloseste modul MODBUS ASCII fiecare octet din mesaj este trimis ca doua caractere ASCII (de exemplu, octetul 0x7A este transmis ca doua caractere 0x37 = 7, respectiv
Mai multOlimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c
Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ
Mai multMicrosoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc
Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE
Mai multNAVIGON 8410 TV-Modul
Manual de instrucţiuni Română August 2009 Simbolul pubelei de gunoi pe roţi, barate înseamnă că în Uniunea Europeană produsul trebuie introdus unui sistem de colectare selectată a deşeurilor. Acest fapt
Mai multMicrosoft Word - ReteleCalculatoare-IA-FisaDisciplina-2019.doc
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Informatică 1.4. Domeniul
Mai multMicrosoft PowerPoint - TDRC_II-10-TCP.ppt
TCP & UDP Curs 10 TCP si UDP Transmission Control Protocol Connection oriented RFC 793 User Datagram Protocol (UDP) Connectionless RFC 768 Corneliu Zaharia 2 Corneliu Zaharia Servicii TCP Comunicaţie sigură
Mai multRAPORT: Evoluţia pieţelor de comunicaţii electronice – trimetrul 1, 2012
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice în trimestrul I - 2019 Prezentul Raport este disponibil
Mai multMicrosoft Word - TST48.10.docx
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3
Mai multMicrosoft Word - Capitolul_07
Viziunea computerizată în exemple şi aplicaţii practice Filtrarea în domeniul frecvenţă Introducere Filtrele de frecvenţă modifică valorile pixelului în funcţie de periodicitate şi distribuţia spaţială
Mai multMicrosoft Word - Cap7 Verif cu calculatorul.doc
Capitolul 7 CONTROLUL ŞI VERIFICAREA RECEPTOARELOR TV CU SEMNALE DE TEST GENERATE SOFTWARE În laboratoarele de televiziune, pentru efectuarea unor determinări de caracteristici şi parametrii de funcţionare
Mai mult