CRISTALE FOTONICE Microsisteme electromecanice (MEMS) Cristale fotonice Student: Ioniceanu Bogdan-Alexandru GRUPA:56RC
|
|
- Sandu Florea
- 5 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Microsisteme electromecanice (MEMS) Cristale fotonice Student: Ioniceanu Bogdan-Alexandru GRUPA:56RC
2 Introducere. Lumina influenţează vieţile noastre de zi cu zi în diverse moduri,acest lucru era greu de imaginat cu câteva decenii în urmă,dar lumina va juca un rol semnificativ în viitor, uşurând calea spre progrese în comunicaţiile prin fibră optică, în noi modalităţi de a practica medicina, biotehnologia, detecţia optică. Fotonica a devenit un domeniu important atât pentru ştiinţă cât şi pentru tehnologie,cuprinzănd fenomenele fizice şi tehnologiile asociate generării, transmisiei,manipulării, detectării şi utilizării luminii. Datorită dezvoltării continue a unor domenii cum ar finanotehnologia, ştiinţa materialelor, optica, etc., precum şi datorită dezvoltării rapide a tehnicilor de fabricare la scară micro/nano. Intr-o definiţie generală, cristalele fotonice cuprind structurile care au constanta dielectrică periodică in una, două sau trei dimensiuni, şi prezintă bandă interzisă. Această deosebire geometrică, combinată cu o varietate de materiale folosite implică un domeniu larg de metode de fabricare şi proceduri, care au tendinţa de a fi specifice pentru fiecare material in parte, depinzand insă şi de natura structurii ce urmează a fi fabricată. Istoric. Începând cu anul 1970 numarul componentelor electronice care pot fi încapsulate într-un microcip s-a dublat la fiecare 18 luni, conducand calculatoarele spre viteză dublă. În acești ani s-a pus întrebarea dacă sistemele de calcul care lucrau la o frecvență de 1 GhZ puteau evolua spre frecvențe mai mari.răspunsul
3 nu a întarziat în momentul când s-a făcut migrarea transmiterii semnalului prin unda luminoasă și nu prin electroni,lucru care a făcut posibilă realizarea de computere care lucrează la sute de terahertz,acest procedeu este posibil cu ajutorul structurilor fotonice. Prima structură cristalină fotonică a fost realizată prima dată în 1987 de către Eli Yablonovitch, la Institutul de cercetări în Comunicatii Bell, din New Jersey. Căţiva ani mai târziu în 1991, Yablonovitch şi colaboratorii săi au produs primul cristal fotonic realizând manual găuri cu un diametru de ordin mm într-un bloc de material cu indicele de refracţie de 3.6 Materialul cunoscut şi sub numele de yablonovit, opreşte propagarea microundelor în orice direcţie cu alte cuvinte, formează o bandă fotonică interzisă tri- dimensională. Alte structuri care au benzi interzise în domeniul microundelor şi al frecvenţelor radio sunt utilizate în mod curent pentru a obţine antene care emit direct spre utilizatorii de telefoane mobile. Pentru a crea cristale fotonice pentru echipamente optice, avem nevoie să folosim tehnici foarte performante de microfabricaţie a semiconductorilor cu un cost de producţie ridicat. Din acest motiv modelarea pe calculator a structurilor fotonice cristaline rămâne un domeniu foarte important al cercetării, pentru a preântampina erorile ulterioare de fabricaţie care sunt foarte scumpe. Descriere. Cristalele fotonice (cunoscute şi ca materiale cu benzi interzise, photonic band gap materials) sunt structuri periodice, având periodicitatea de ordinul lungimii de undă a undei electromagnetice (fig.1), care au o bandă interzisă ce blochează
4 propagarea luminii într-un anumit domeniu de frecvenţă. Această proprietate ne permite să controlăm lumina şi efectele produse, care altfel ar fi foarte greu de controlat cu optica convenţională. Comportarea cristalelor fotonice este descrisă de ecuaţiile lui Maxwell. Aceste cristale expuse la lumina alba devin colorate, fapt care nu se datoreaza absorbtiei luminii, nici nu este cauzata de pigmenti, ci este un fel de culoare fizica. Fig.1 Regimurile de operare ale tehnologiilor
5 Fig.2 Drumul undei electromagnetice cu lungimea λ printr-o structură periodică având constanta rețelei egală cu a Atomii sau moleculele sunt inlocuiţi prin medii macroscopice avand constante dielectrice diferite, iar potenţialul periodic este inlocuit de o funcţie dielectrică periodică (mai exact avem un indice de refracţie periodic). Dacă constantele dielectrice ale materialelor sunt suficient de diferite şi dacă absorbţia luminii de către materiale este minimă, atunci interferenţa intre undele transmise şi reflectate la diverse interfeţe generează benzi permise şi interzise pentru fotoni, analoage benzilor energetice pentru electroni. Pentru formarea benzilor fotonice este necesar ca periodicitatea spaţială a cristalului fotonic să fie de ordinul lungimii de undă a luminii. Banda interzisă fotonică defineşte o serie de frecvenţe pentru care lumina nu poate să se propage in cristal. O consecinţă a structurii benzii de energie interzisă fotonică este posibilitatea apropierii de zero a vitezei de grup, incetinind astfel lumina in cristalul fotonic Se pot proiecta şi fabrica cristale fotonice prezentand defecte punctiforme sau liniare şi cu benzi interzise fotonice pentru anumite intervale de frecvenţe. De exemplu, ghidurile de undă metalice şi cavităţile sunt folosite pentru controlul
6 propagării microundelor, dirijand şi respective confinand campul electromagnetic. În acelaşi mod, acelaşi tip de defecte realizate in structuri periodice ne oferă posibilitatea controlului undelor electromagnetice din domeniul infraroşu sau vizibil. Se pot fabrica cristale fotonice de o anumită geometrie şi cu dimensiuni de ordinul milimetrilor pentru controlul microundelor, sau de ordinul micronilor pentru controlul radiaţiei din infraroşu. A trebuit să mai treacă un deceniu pentru a fabrica cristale fotonice care lucrează în domeniul infraroşu apropiat ( nm) şi în domeniul vizibil ( nm). Principala provocare a fost găsirea materialelor şi a tehnicilor de procesare potrivite pentru a fabrica structuri care sunt de aproape 1000 de ori mai mici decât cristalele fotonice pentru microunde. O estimare riguroasă a spaţiului dintre găurile de aer (sau dimensiunea reţelei) este dată de lungimea de undă a luminii imparţită la indicele de refracţie al materialului dielectric. Problema în obţinerea structurilor mici este compoziţia materialului, pentru că este mai bine pentru o bandă fotonică interzisă să se formeze în dielectrici cu indice de refracţie mare, care reduc semnificativ dimensiunea spaţiului dintre punctele reţelei. De exemplu, presupunem că dorim să creăm un cristal fotonic care poate radia în IR apropiat cu lungimea de unda de 1 μm într-un material cu indicele de refracţie 3.0. Am avea de creat o structură în care golurile de aer să fie separate la distanţa de 0.3 μm ceva extrem de greu de realizat. Dacă scara ar fi de 1000 de ori mai mică, am putea construi o structură de tip atom-la-atom folosind o reacţie chimică; dar dacă scara ar fi de 1000 de ori mai mare putem construi mecanic acea structură, conform afirmaţiilor lui Yablonovitch şi a colaboratorilor săi. Tipuri de cristale.
7 Cristalele fotonice sunt impărţite după periodicitatea straturilor periodice din care sunt alcătuite in: uni-, bi- şi tri-dimensionale, aşa cum se observă in figură. Cel mai simplu cristal fotonic este cristalul unidimensional (1-D), format din două materiale care alternează periodic pe o direcţie. In mod similar, intr-un cristal fotonic bidimensional constantele dielectrice alternează pe două direcţii, in timp ce cristalul fotonic tri-dimensional oferă un control complet al radiaţiei electromagnetice, datorită periodicităţii pe toate cele trei direcţii. Cristale fotonice unidimensionale.
8 În cazul în care mediul stratificat constă din straturi subţiri alternante, având valori diferite ale indicilor de refracţie, unde axa x este normală la interfaţă şi L este perioada, distribuţia câmpului electric, respectv magnetic, pentru o undă care se propagă în planul x-z poate fi scrisă (Teorema Floquet): unde: - β este constanta de propagare pe direcţia z, care ia valori pozitive dacă unda electromagnetică se propagă de-a lungul direcţiei z pozitive, şi valori negative dacă unda electromagnetică se propagă în sens opus ; Porțiune dintr-un mediu periodic stratificat Relația de dispersie a unui cristal fotonic unidimensional:
9 Ecuația are soluții k0,k1,k2.kn dacă modulul parții drepte a ecuației este mai mic sau egal cu 1 și nu are soluții. Apariția intervalelor de frecvențe permise si interzise în structuri periodice stă la baza cristalelor fotonice și a dispozitivelor bazate pe aceasta. O unda incidentă în contact cu un material cu banda interzisă se reflectă parțial pe fiecare subsrat al structurii. Undele reflectate sunt in fază. Undele reflectate se unesc cu unda incidentă și produc o undă care nu trece prin material. Pentru o undă aflată în afara benzi interzise, undele reflectate nu sunt în fază și se anulează una pe cealaltă,lumina se propagă prin material doar ușor atenuată.
10 Cristale fotonice bi-dimensionale Cristalele fotonice bidimensionale sunt structuri periodice pe două direcţii şi omogene pe acea de-a treia direcţie. Tratarea teoretică se bazează, ca şi încazul, pe ecuaţiile lui Maxwell. Mai mult, ecuaţiile valorilor proprii pot fi mult simplificate dacă se consideră că vectorul de undă kr este paralel faţă de planul bidimensional. În acest caz, structura dielectrică este uniformă pe direcţia z. Pentru a putea confina lumina care se propagă într-un cristal fotonic bidimensional în trei dimensiuni, se fabrică un cristal fotonic bidimensional cu înălţime finită, numit bloc cristalin fotonic (photonic crystal slab). O astfel de structură poate confina lumina vertical în interiorul blocului prin intermediul mecanismului reflexiei totale interne, cunoscut sub numele de index guiding. În acest caz, apar doi parametrii care influenţează existenţa benzii fotonice interzise: 1) structura trebuie să prezinte simetrie de tip oglindă astfel încât modurile TE şi TM să poată fi considerate separat; 2) înălţimea blocului nu trebuie să fie prea mică (modurile vor fi slab confinate), înălţimea ideală fiind la jumătate din lungimea de undă.
11 Cristale fotonice tri-dimensionale Cristalul fotonic tridimensional este obţinut printr-o singură procedură de decapare electrochimică. Cristalul fotonic tridimensional de tip opal, cu câteva sute de micrometri grosime, este creat cu metoda depunerii vertical(încălzire cu o viteză de creştere a temperaturii de 2 C / minut) a sferelor de polistiren cu diametrul de 220 nm. A fost realizat în laboratorul de Cercetări de Fizică Aplicată din Budapesta în cadrul unui program de parteneriat cu această Instituţie. Prin examinarea detaliată ale mostrelor, cu microscop optic, în lumină reflectată şi în lumină refractată am observat prezenţa poluării şi o ordonare în structura cristalului. Modul producerii nanostructurilor este construcţia de tip auto-organizator, adică fără intervenţia omului. Acest proces deosebit stă la baza unor cercetări teoretice şi la modelarea digitală a acestora.
12 Structuri ale cristalelor fotonice tri-dimensionale: - sfere intr-o rețea de diamante: sferele dielectrice aranjate in rețea de diamante au dus la formarea primului cristal fotonic cu o bandă interzisă completă. Acesta a fost descoperit cand s-au introdus sfere în plus (roșu) în centrul cubului rețelei. - Yablonovite
13 - Woodpile Metode de obținere. Tehnica de litografie. Conceptul de fotolitografie apare pentru prima dată in literatura de specialitate in secolul al 17-lea, fiind utilizat in aplicaţii de imprimare cu cerneală. Cu toate că tehnicile şi aplicaţiile litografiei sau diversificat odată cu trecerea anilor, definiţia acesteia a rămas aceeaşi: litografia constituie procesul de transfer al unei structuri dintr-un mediu in altul. In funcţie de rezultatul dorit,litografierea se realizează prin tehnici diferite ce pot fi clasificate in funcţie de echipament, natură şi agent, care induc procesul, fenomenul, interacţia sau reacţia care are loc. Una dintre tehnicile cele mai folosite este litografia cu fascicul electronic (EBL), regăsindu-se in literatura de specialitate incă de la sfarşitul anilor 60.Cel mai bun argument pentru folosirea acesteia versus fotolitografie este acela că fenomenul de difracţie este mult mai puţin semnificativ.
14 Principalele atribute ale litografiei cu fascicul electronic sunt: rezoluţie inaltă; este o tehnică flexibilă care poate fi folosită in realizarea unor multitudini de structuri pe o gamă largă de materiale; este o tehnică înceată comparativ cu fotolitografia; este o tehnică scumpă şi complicată echipamentele putând ajunge la un preţ de cumpărare de mai multe milioane de dolari, precum şi datorită necesităţii intreţinerii permanente. Microscop electronic de baleiaj JEOL JSM 6390A echipat cu modul de litografiere cu fascicul de electroni XENOS XP G2.
15 Aplicații ale cristalelor fotonice. 1.Cristalele fotonice pot fi utilizate pentru a proiecta o oglindă care reflectă sub orice unghi o lungime de undă selectată a luminii. În plus, ele pot fi integrate într-un strat fotoemiţător pentru a crea un LED care emite lumina la o lungime de undă şi într-o direcţie date. 2.Utilizarea cristalelor fotonice in luarea amprentelor, spun cercetatorii, determina o acuratete mai ridicata a datelor obtinute, deoarece permite identificarea nu doar a amprentei propriu-zise ci si a formei degetelor. Când cristalul fotonic este supus presiunii, spațiile din structura lui se reduc, modificând lungimea luminii reflectate. Astfel culoarea se schimbă gradual pe masură ce se apasă, de la roșu, portocaliu, galben,verde,albastru. 3. In 1991, studiile în domeniul cristalelor fotonice au dus la dezvoltarea fibrei optice cu cristal fotonic care ghidează lumina prin difracție într-o structură periodică, și nu prin reflexie internă totală. Prima fibră din cristal fotonic a devenit disponibilă pe piață în Fibra din cristal fotonic poate fi proiectată să transfere putere mai multă decât fibra convențională, iar proprietățile dependente de lungimea de undă pot fi manipulate pentru a îmbunătăți performanțele fibrei în anumite aplicații. 4.Alte aplicații: LASERUL nanoscopic Antenele RF Pigmentul ultra-alb Circuitele integrate fotonice
16 Concluzii. Provocările domeniului optică-fotoniăa în viitorul apropiat include găsirea de noi materiale pentru laseri,optica nelineară,fosfori,scintilatori,o cunoaștere mai bună a fenomenelor noi care apar la interacțiunea pulsurilor laser de mare intensitate cu materia,studierea de noi procese optice la nivel micro si nano, dezoltarea de aplicații in domeniile de perspectivă.cercetarile de frontieră în domeniul opticii și fotonicii includ materiale artificiale structurate cu proprietăți optice proiectate,creșterea eficienței laserilor până la limita fenomenului fizic,studiul cuplărilor exciton-poariton-fonon,bionanofotonica in materiale organice si anorganice.
17 Bibliografie [Hiett 2002] Hiett, B. P., Photonic Crystal Modelling using Finite Element Analysis, PhD Thesis, University of Southampton, Faculty of Engineering and Applied Science, Nanotehnoogia in scoala Optica si Fotonica Prof. Dr. Tiberiu Tudor Universitatea Bucuresti Facultatea de Fizica 5. Photonic crystal: semiconductors of light by Eli Yablonovitch
2
C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor
Mai multDETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea
Mai multMicrosoft Word - lucrarea 6
Materiale avansate / Materiale performante 27 LUCRAREA 6. EXAMINAREA MICROSTRUCTURII MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ 1. Scopul lucrării. Înțelegerea procedeului de examinare a microstructurii materialelor
Mai multProbleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea
Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...
Mai multMicrosoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 08/09 C/L Optoelectronică OPTO Minim 7 prezente curs + laborator Curs - conf. Radu Damian an IV μe Vineri 8-, P5 E 70% din nota 0% test la curs, saptamana 4-5? probleme + (? subiect teorie) + (p prez.
Mai multMicrosoft Word - Coperta-Cuprins-Prefata.doc
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov GEORGE NICOLAE IOAN D. OLTEAN RADIOCOMUNICAŢII BAZELE COMUNICAŢIILOR PRIN RADIO ŞI TELEVIZIUNE Volumul 1 TV - 2000 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE
Mai multBazele spectroscopiei si laserilor
Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,
Mai multUNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 3 2012/2013 Capitolul 2 n 1 0 0 377 T 0 2 1 f 1 c0 2,9979010 0 0 2 0 c 0 f 8 m s n r 0 n T 2 1 f c0 c n c 0 0 n f ITU G.692 "the allowed channel frequencies are based on a 50 GHz grid with the reference
Mai multMicrosoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR
Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de accele
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Facutatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Referat MEMS Microsenzori de acceleraţie Profesor coordonator: Șef lucrări Dr. Ing. Daniela
Mai multRAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p
RAPORT FINAL Perioada de implementare: 2016-2018 CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite pentru creșterea siguranței în funcționare Contract
Mai multEfectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri
Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro si nanostructuri oxidice feromagnetice Chimia precursorilor metal-organici
Mai multPRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE
PRINCIPALELE REZULTATE OBTINUTE Nanocompozitele pe baza de polimeri conductori prezinta atit interes fundamental cit si aplicativ datorita proprietatilor speciale electrice, optice, magnetice controlabile
Mai multMicrosoft Word - 1_ILUMINATUL ELECTRIC_Marimi & unitati fotometrice_corectat_ulterior.doc
Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Silvia-Maria DIGĂ UTILIZĂRILE ENERGIEI ELECTRICE Instalaţii de iluminat electric Editura Universitaria Craiova, 2016 UTILIZĂRILE
Mai multIDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi C
http://stoner.phys.uairo/phi.html IDESC, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Centrul Regional Iasi pentru Tineri Capabili de Performanta, Iasi CONCURSUL Φ 007 Marks: / Setul - Clasa a XII-a O sfera
Mai multSlide 1
Advanced Technology Institute Faculty of Engineering and Physical Sciences Vlad Stolojan University of Surrey Guildford GU2 7XH Concentrori parabolici pentru spectroscopie Raman Dr Vlad Stolojan Lecturer,
Mai mult2
C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics
Mai multMicrosoft Word - TIC5
CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie
Mai multMicrosoft Word - S_c63.doc
216 6.3.2 Senzori de proximitate optici Senzorii de proximitate optici în construcţia roboţilor industriali pot fi utilizaţi ca senzori de securitate sau pentru sesizarea unor obiecte (sau a apropierii
Mai multUniversitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) P
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Triangulaţia și aplicații (referat) Profesor: Sl. Dr. Ing. Ionescu Daniela Student: Mujdei
Mai multC10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la
C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate
Mai multUniversitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROS
Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Master Radio Comunicaţii PROIECT MICROSISTEME ELECTROMECANICE Profesor îndrumător: s.l. dr.
Mai multRealizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice
Curs 11 2011/2012 Capitolul 10 Cerinte eficienta crescuta a conversiei optic/electric zgomot redus raspuns uniform la diferite lungimi de unda viteza de raspuns ridicata liniaritate Principii de operare
Mai multOlimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c
Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ
Mai multUNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT Micromotoare in tehnologia MEMS Stud
UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT Micromotoare in tehnologia MEMS Student: EVA TEODORA-CORNELIA Grupa: 56 RC 1. INTRODUCERE
Mai multCATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2
CATEDRA FIZIOLOGIA OMULUI ŞI BIOFIZICĂ Cerinţele unice pentru lucrările de laborator din ciclul 1, facultatea Medicina Preventiva. (anul universitar 2018-2019) Fiecare student trebuie să scrie anticipat
Mai multLaborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI ELECTROMAGNETICA
Laborator de Fotometrie si Compatibilitate Electromagnetica Competente si tarife Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025-2005 ELECTROMAGNETICA SA Proiectează și realizează corpuri si sisteme de
Mai multMicrosoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator
Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă
Mai multCaraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai
Caraivan George-Alexandru Grupa 431A Interfața driver-kernel la Linux Introducere Deși pentru unii dintre noi acest lucru poate fi o supriză, cei mai specializați dintre noi în domeniul calculatoarelor
Mai multMicrosoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc
Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei
Mai multMicrosoft Word - lucr 1-5.doc
PROPRIETĂŢI MAGNETICE ALE COMPUŞILOR UNi 2 ŞI UAl 4 L.Chioncel,T. Jurcuţ, D. Torumba Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe, Departamentul de Fizică Abstract In this treatment the uranium 5f electrons
Mai multModularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare pro
Modularea proprietatilor filmelor epitaxiale de La MnO 3 (LSMO) La 0.66 Sr 0.33 MnO Filme de LSMO nanostructurate Traian Petrisor Jr. Monitorizare proiect PCCE-ID106 Cluj-Napoca 4.04.2012 Filme epitaxiale
Mai multBrosura laborator limba romana.cdr
Laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 Proiectează și realizează corpuri şi sisteme de iluminat cu LED LFCEM-Electromagnetica SA L a b o r a t o r u l d e F o t o m e t r i e ş i Compatibilitate
Mai multLaborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie micr
Laborator 2-3 Utilizarea programului de simulare electromagnetică EmPro Continuare În lucrarea de laborator se va investiga o linie de transmisie microstrip pe substratul utilizat la curs: GaAs, ε r =
Mai multMetronomis LED Fluid |
Lighting LED un joc de lumini şi de umbre LED este prima gamă din lume cu montare în cap de stâlp care oferă o paletă de efecte de lumină pentru a adăuga proiectelor o notă estetică unică. Un joc inovator
Mai multInstitutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca Tel: ; int 6489 Fax: Laboratorul Compusi Anorganici Dr. Laura MUREȘAN
INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ECHIPAMENT PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETEI SPECIFICE Tip/Model : TRISTAR II 3020 (MICROMERITICS) Investigatii/Rezultate: Aria suprafetei suprafata intr-un punct, suprafata BET,
Mai multSlide 1
VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA) SR
Mai multCursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Mai mult1
4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă
Mai multGhid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™
Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura 1 prezintă
Mai multPartenerul dumneavoastră de oţel COROPLATE Table compozite rezistente la uzură Protejează echipamentele, reduce costurile. Rezistenţa la uzură în dome
Partenerul dumneavoastră de oţel COROPLATE Table compozite rezistente la uzură Protejează echipamentele, reduce costurile. Rezistenţa la uzură în domeniul metalurgiei benzi transportoare, separatoare,
Mai multRAPORT DE FAZA: ETAPA II, 30
Programul Cercetare de Excelenta CEEX 2006 Contract nr. 69 / 26.07.2006 Faza 4 15 martie 2008 Retea de cercetare si servicii pentru sinteza nanostructurilor cu aplicatii in produse avansate din industria
Mai multMinisterul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba scris la Fizic Proba E: Specializare
A. MECANIC Se consider accelera ia gravita ional g = m/s.. p inând cont c nota iile sunt cele utilizate în manuale de fizic, reprezint : t a. for a medie b. accelera ia medie c. viteza medie d. puterea
Mai multMicrosoft PowerPoint - ST_5
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate
Mai multPrelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)
Mai multE_d_fizica_teoretic_vocational_2019_bar_model_LRO_2
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MCANICĂ, B. LMNT D TRMODINAMICĂ, C. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ Se acordă
Mai multRezumatul fazei 2 PN Evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare cu aliaje pe baza de Ni-Fe-Cr Lucrarea el
Rezumatul fazei 2 Lucrarea elaborată Realizarea depunerilor si evaluarea fenomenelor de uzare abraziva a straturilor dure depuse prin sudare reprezintă faza a doua a proiectului PN 09-160205/2014 cu titlul
Mai multProgramul: IDEI Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Cod CNCSIS:1909/2009; contract 488/2009 Director de proiect: Prof. Viorica Flore
Programul: IDEI Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Cod CNCSIS:1909/2009; contract 488/2009 Director de proiect: Prof. Viorica Florescu SINTEZĂ - anul 2009 FIZICA ATOMICA CU PULSURI DE
Mai multTeste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări Electromagnetice pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro-Magnetice. Metode
Teste şi Măsurători de CIEM. Introducere în Măsurări pentru Determinarea Compatibilităţii şi Interferenţei Electro- Magnetice. Cuprinsul 1. Introducere 1.1. Fundamentarea Metodelor de Testare 1.2. Proiectarea
Mai multMECANICA FLUIDELOR
MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,
Mai multUniversitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Specializarea: RD
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Specializarea: RD Proiect MEMS MEMS pentru aplicații medicale Profesor îndrumător: s.l. Daniela
Mai multMicrosoft Word - 2ardelean1.doc
STUDIU ASUPRA UTILIZĂRII SPECTROSCOPIEI IR ÎN ANALIZA MATERIALELOR CELULOZICE DIN ARHIVE ŞI BIBLIOTECI Asist.Drd. Elena Ardelean Conf.Dr. Nicoleta Melniciuc-Puică Spectroscopia IR permite identificarea
Mai multMicrosoft Word - L_printare
Aplicația 3. Prelucrări realizate prin imprimare 3D 3.1. Scopul aplicației Principalul scop este cel de a se realiza înțelegerea modului de realizare a reperelor prin imprimare 3D și respectiv a se putea
Mai multMicrosoft Word - lucrarea 13
Materiale avansate / Materiale performante 69 LUCRAREA 13. TEHNOLOGII ADITIVE. REALIZAREA MODELELOR ȘI PIESELOR PRIN METODA SLA (STEREOLITHOGRAPHY) PE MAȘINA DE PRINTAT 3D FORMLABS FORM 2: CARCASĂ, ȘURUB
Mai multMicrosoft Word - PDS PPG CAR D8113 Deltron GRS Matt Clearcoat RLD216V.ROM doc
Deltron D8113 Lac Mat Deltron GRS 2008-09-15 PRODUS DESCRIERE D8113 Lac mat Deltron GRS D8237 Intaritor Deltron HS Accelerat D8238 Intaritor Deltron HS -Rapid D8239 Intaritor Deltron HS -Lent D807 Diluant
Mai multPrecizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu coresp
Precizări la problema 2 Problema 2 presupune estimarea eficienţei luminoase pe timp de zi şi pe timp de noapte pentru o lungime de undă care nu corespunde neaparat unei culori standard. Pentru aceasta
Mai multOptiFlood LED BVP506 |
Lighting OptiFlood LED tot ce este necesar pentru iluminatul perimetrelor OptiFlood LED este o gamă de reflectoare elegante, deosebit de eficiente, asimetrice, care pot fi utilizate pentru a ilumina zone
Mai multDirect Current (DC) Electric Circuits
ELECTROTEHNICA BIBLIOGRAFIE 1. VINȚAN MARIA - Note de curs 2. POPA MIRCEA, VINŢAN MARIA, Electrotehnică. Îndrumar de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 9736512053, 2001, cota
Mai multKein Folientitel
S.C East Electric S.R.L distribuitor Balluff în Romania. Balluff producător de senzori, şi traductoare, cu peste 40 ani de experienţă Firma a fost creată în 1921, experienţa în domeniul senzorilor începând
Mai multMicrosoft Word - onf laborator subiect.doc
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE
Mai multElectricitate II
Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor
Mai multMicrosoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
Mai multIM - Imagistica Medicala
Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET APIM10-1 APIM10-2 Notiuni de medicina nucleara
Mai multFOV03R Senzori fotoelectric reglabil tip furca. ro
SENZORI FOTOELECTRICI TIP FURCA MULTIFUNCTII CU SENSIBILITATE REGLABILA (trimer) SERIILE FOV03...R SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI TIP FURCA CU SENSIBILITATE REGLABILA SENZORI DE PROXIMITATE FOTOELECTRICI
Mai multDocument2
O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care
Mai multMicrosoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF
STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a
Mai multMicrosoft Word - 01_Introducere.doc
1. INTRODUCERE Modelul simplificat al unui sistem de transmisiune: Sursa digitala {1,2,.,q} TX (ω 0 ) Canal radio m i s(t) y(t) RX (ω 0 ) mˆ i Terminal digital Sursa digitală semnalul de date m i Tx: emiţătorul
Mai multuntitled
Ghid de referinţă rapidă Xi4 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura prezintă componentele
Mai multROMANIA N.29 prezzi.p65
Termoregulator cu display Art. T.123.00 - Termostat digital cu display pentru montarea pe panou. Dimensiuni 74 x 32 (partea frontală) x 65 (profunzime). Completat cu sondă PTCS cu lungimea de 1500 mm.
Mai multIM - Imagistica Medicala
Imagistica medicala nucleara Vom discuta despre notiuni de medicina nucleara radiofarmaceutice utilizate camere de scintilatie moduri de achizitie SPECT PET IM3-1 IM3-2 Notiuni de medicina nucleara Medicina
Mai multPowerPoint Presentation
Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf
Mai multTermografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la b
Termografierea in infrarosu 1. Consideraţii generale Descoperita in 1800 de catre astronomul englez Sir William Herschel, radiatia infrarosie sta la baza tehnicii numita "termografie". Aceasta radiatie
Mai multhotararea nr. 1136
Hotarârea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice Publicat in Monitorul Oficial,
Mai multLucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi
Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea
Mai multCURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii
CURS II Modelarea scurgerii în bazine hidrografice Modelarea scurgerii lichide pe versanţii bazinului hidrografic Modalităţi de cercetare a scurgerii pe versanţi Versanţii asigură scurgerea apei sub influenţa
Mai multDorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA
Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea
Mai multPowerPoint Presentation
Sistem de Automatizare si Telemetrie Eficient energetic pentru managementul ResurseloR in Agricultura de precizie SA-TERRA BEIA Consult International, www.beia.ro, Bucharest, Romania george@beia.ro Arhitectura
Mai multAlgebra si Geometri pentru Computer Science
Natura este scrisă în limbaj matematic. Galileo Galilei 5 Aplicatii liniare Grafica vectoriala In grafica pe calculator, grafica vectoriala este un procedeu prin care imaginile sunt construite cu ajutorul
Mai multUNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IASI FACULTATEA DE FIZICA Domeniul fundamental: Ştiinţe inginereşti Domeniul de licenţă: Ştiinţe inginereşti apl
(240 ) - BOLOGNA Anul I an universitar 2015/2016 ore/sem. ore/sem. 1 Fizică generală / General Physics 2 2 - - E 5 - - - - - - 2 Mecanică clasică / Classical Mechanics 3 2 2 - E 5 - - - - - - 3 Fizică
Mai multDomenii de utilizare? Industria ambalajelor Prototipuri și machete Imprimare digitală și offset Afișaj Mobilier Arhitectură Plăci..și multe altele Amb
Domenii de utilizare? Industria ambalajelor Prototipuri și machete Imprimare digitală și offset Afișaj Mobilier Arhitectură Plăci..și multe altele Ambalaje Ștanțe Elemente de Machete uzuale și machete
Mai multPDS SikaSwell®-A profiles RO
FIŞA TEHNICĂ A PRODUSULUI SikaSwell -A Profile pentru etanşarea rosturilor, expandabile ȋn contact cu apa DESCRIEREA PRODUSULUI Profile de etanșare acrilice care expandează în contact cu apa. UTILIZARE
Mai multPN Dezvoltarea de tehnici şi tehnologii moderne de pulverizare termică Faza 4: Cercetări preliminare în vederea extinderii posibilităților d
Faza 4: Cercetări preliminare în vederea extinderii posibilităților de apicare a procedeului de pulverizare HVOF. Plan de dezvoltare în continuare a tematicii Rezumatul fazei: Lucrarea elaborată Caracterizarea
Mai multMicrosoft Word - Cerc stiitific strategii prelucrare CNC -rev01
UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI IAŞI FACULTATEA CONSTRUCŢIII DE MAŞINI ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Prelucrarea unei elipse pe cub. Strategiii de prelucrare CNC. Sesiunea cercuri științifice 2016 Coordonatori:
Mai multMicrosoft Word - Sticlostratitex
Laminate rigide pe bază de tesătură de sticlă si răşini (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...22 BARĂ (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...25-21 - - 21 - (Stiicllotextolliit) cllasă F 155ºC Compoziţie Sticlostratitex-ul
Mai multPowerPoint Presentation
Modul 8: de securitate şi sănătate în muncă HG nr. 971/2006 Prezenta hotărâre de guvern: stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; nu se aplică
Mai multPowerPoint Presentation
Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până
Mai multRaport stiintific
Raport stiintific privind implementarea proiectului: Relatiile structura-dinamica-proprietati si efectele imbatranirii elastomerilor nanocompoziti si membranelor de schimb protonice in perioada ianuarie
Mai multNr. 850/ , Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED
Nr. 850/ 01.02.2019, Ediția Nr. 12, 1/5 Corp de iluminat stradal și rezidențial CRIOTEK LC LED CRIOTEK-01 LC LED, CRIOTEK-02 LC LED, CRIOTEK-03 LC LED Despre produs Familia de corpuri de iluminat stradal
Mai multENVI_2019_matematica_si_stiinte_Test_2_Caietul_elevului_Limba_romana
EVALUAREA NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Anul școlar 2018-2019 Matematică şi Ştiinţe ale naturii TEST 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevei/elevului......
Mai multDräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gaze
Dräger REGARD-1 Unitate de comandă Sistemul Dräger REGARD -1 este un sistem de evaluare de sine stătător cu un singur canal, pentru monitorizarea gazelor toxice, oxigenului și gazelor și vaporilor inflamabili.
Mai multDAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂT
DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ ANDA OLTEANU PAUL VASILIU MATEMATICĂ. CULEGERE DE PROBLEME TIP GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN Colecţia Matematică DAN LASCU ADRIANA-LIGIA SPORIŞ
Mai mult1
1 INFORMAŢII JURIDICE Copyright 2015 ZTE CORPORATION. Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi extrasă, reprodusă, tradusă sau utilizată în orice formă sau prin orice mijloace,
Mai multSlide 1
BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro
Mai multDenumire produs: SISTEM DE SECVENTIERE Producator: Siemens HealthCare Diagnostics SPECIFICATII TEHNICE CONDITII DE INSTALARE 1. SISTEMUL DE POLIMERIZA
Denumire produs: SISTEM DE SECVENTIERE Producator: Siemens HealthCare Diagnostics SPECIFICATII TEHNICE CONDITII DE INSTALARE 1. SISTEMUL DE POLIMERIZARE GEL TOASTER NUMAR MODEL 3.1 DIMENSIUNI GREUTATE
Mai multGhid utilizatorului WiFi_ro
GHIDUL utilizatorului Wi-Fi Clienții companiei Moldtelecom au la dispoziție o gamă extinsă de servicii de comunicații, divertisment și tehnologii informaționale de cea mai înaltă calitate. Vă mulțumim
Mai multROBOT DRSTINAT STINGERII INCENDIILOR
ROBOT DESTINAT STINGERII INCENDIILOR ÎN MEDII OSTILE OMULUI Lect.univ.drd.ing. Ştefan TRACHE Prof.dr.ing. Ioan FLUCUŞ Conf.dr.ing. Dan CAVAROPOL Academia de Poliţie Aleandru Ioan Cuza Facultatea de Pompieri
Mai multINDICATORI AI REPARTIŢIEI DE FRECVENŢĂ
STATISTICA DESCRIPTIVĂ observarea Obiective: organizarea sintetizarea descrierea datelor Analiza descriptivă a datelor Analiza statistică descriptivă reperezintă un tip de analiză ce servește la descrierea,
Mai mult